Nici mamele noastre nu sunt femei ca toate femeile, ci sunt unice faţă de celelalte femei. Deci, Maica Domnului, dacă îngerul a spus: „Binecuvântată eşti tu între femei”, nu mai avem noi alt cuvânt să spunem că Maica Domnului a fost o femeie ca toate femeile, pentru că nu a fost o femeie ca toate femeile.

Credincioşii doresc să ştie multe despre Maica Domnului şi până la urmă s-a ajuns şi la nişte plăsmuiri, nişte istorisiri despre Maica Domnului care vor să umple acest gol, însă în realitate, golul acesta este mai mult decât se poate spune despre Maica Domnului, mai ales de către oameni necompetenţi. 

Din 1997 şi până astăzi, la Catedrala Mitropolitană din Iași se desfăşoară neîntrerupt ample execuții de consolidare şi restaurare. Lucrările au fost iniţiate de PF Părinte Patriarh Daniel şi continuă până astăzi prin purtarea de grijă a IPS Părinte Mitropolit Teofan. În continuarea lucrărilor, zilele trecute au fost demontate schelele dimprejurul lăcașului de cult, astfel exteriorul catedralei a fost expus în întregime.

În acest an, manifestările dedicate sărbătorii hramului Sfintei Cuvioase Parascheva vor avea loc, la Iași, în perioada 11-15 octombrie. Alături de moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, vor fi aduse spre închinare și moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, din Insula Corfu, Grecia.

Cei care lucrează cele duhovniceşti au mai puţine patimi, iar cei care slujesc diavolului sunt pătimaşi. 

Ca să avem întotdeauna pace în suflet trebuie să ne lăsăm total în grija Domnului, pentre ca El să trăiască în noi şi noi în El. 

În timpul slujbei, harul lui Dumnezeu acţionează, dar sufletul pătat nu-l poate primi şi atunci omului i se face rău. 

De la recunoaşterea păcatului, făcută înaintea duhovnicului, atârnă şi începe îndreptarea. Aceasta e mărturisirea după voia lui Dumnezeu.

Iisus Hristos, întrupat în om adevărat, a biruit pe diavolul ca om, iar nu ca Dumnezeu; căci cu puterea de Dumnezeu, ca fulgerul l-a aruncat din ceruri.

Când nu ne cunoaştem vinovăţiile, ne înşelăm după părerea noastră cu „dreptatea” pe care n-o avem şi, necunoscându-ne, nu răbdăm cele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu.