Sfântul Vasile cel Mare, când a vrut să ia din mâna diavolului zapisul de lepădare de credință și de Hristos pe care tânărul acela îl semnase cu sângele său, a adunat poporul în biserică. Și ore întregi i-a îndemnat Sfântul Vasile și au strigat „Doamne, miluiește!”, până când din văzduh a venit diavolul, i-a adus zapisul și a zis: „Ești nedrept, Vasile, că de bunăvoie a făcut el asta”.

Ce faci, frate, cu mărturisirea? răspundea bătrânul cu glas apăsat. Dacă te îmbraci cu o haină curată și te duci între oameni și nu bagi de seamă că te-ai atins de ceva murdar, cum poți să te mai duci între ei, că toți fug și râd de tine. Dar în fața Domnului cum te vei duce, știind că „nimic necurat nu intră în Împărăția Cerurilor?”.

Sfintele slujbe, Sfânta Liturghie, Sfintele Taine, în general, și Sfânta Liturghie în special, sunt Împărăția lui Dumnezeu de pe pământ.

Ne rugăm fiecare în parte, ne rugăm și toți în Biserică. Astfel ne asemănăm cântăreților, ce cântă fiecare în casa lui, dar se arată și în fața lumii, pentru a cânta în cor; sau muzicanților ce cântă pentru sine în odăile lor, dar și în marile orchestre, pentru lume.

Rugăciunea pe care o facem acasă este foarte bună. Dar, dacă noi nu iubim Biserica, apoi eu nu știu la ce ne folosește. Nu știu ce ne vom face noi cu rugăciunea aia de acasă. Așa să ne măsurăm calitatea rugăciunii noastre: dacă ea ne duce în Casa Domnului, acolo unde El sălășluiește, acolo unde El Însuși vine, Se jertfește, acolo unde frații noștri se roagă împreună, că unde-s doi sau trei și El este între noi.

De îndată ce dobândești sfânta iubire, totul îți este ușor de făcut, ușor de îndurat.

Muzeul Mitropolitan Iași a avut onoarea de a primi vizita unor personalități de excepție ale explorării spațiale și ale științei: Dumitru Prunariu și Julie Payette, aflați în capitala Moldovei cu prilejul Conferinței Internaționale „45 de ani de la primul zbor al unui român în cosmos”.

Prezența noastră în biserică este jertfă, căci noi facem jertfă prin participarea la Sfânta Liturghie!

Să ne căim pentru acest pustiu în care ne aflăm. Acolo, fiind la rugăciune, să ne căim înaintea lui Dumnezeu: Doamne, sunt ca un pământ fără de apă, pustiu și nelucrat, spune psalmistul.

Cuvântul rostit de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la finalul Sfintei Liturghii și al momentului proclamării locale a Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași.