Smerita cugetare și nevoința cu măsură dau putere rugăciunii. Să ne rugăm unii pentru alții cu dragoste și Domnul ne va împlini la toți cererile cele bune.

Între anii 1890-1916, în turnul clopotniţă al Bisericii „Sfântului Ioan Domnesc” din Piatra Neamţ s-a nevoit Sfântul Gheorghe Pelerinul (cunoscut de contemporanii săi ca Moşul Gheorghe Lazăr).

A fi monah nu este nicio vrednicie. Monah ești spre pocăință. Numai un preot sau un diacon – oricum un cleric – poate spune așa! Pentru că acelea sunt trepte de vrednicie. Călugăria este crucea spre pocăință.

Să te rogi să-ți dea Domnul răbdare și smerita cugetare, ca să ai pacea sufletului, în orice situație, orice ți-ar zice cineva.

Moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul sunt așezate într-o frumoasă raclă din argint.

De ce oamenii cu aceeași boală sunt unii deznădăjduiți, descurajați, îngroziți, iar alții sunt senini și zic: „În toate este voia lui Dumnezeu”? În virtutea faptului că harul lui Dumnezeu în unul este, în altul – nu.

Între oameni este foarte răspândită această boală a invidiei: ea fierbe în toți. Ne invidiem unii pe alții. Tot timpul ni se pare una sau alta, toți ne dorim ceva mai grozav, mai bun, tot căutăm ceva pentru noi înșine.

Trebuie să știm că, dacă ne vom face datoria cu cinste, cu noblețe, cu punctualitate, în toate detaliile, nu vom primi niciodată vreo răsplată, nimeni nu ne va ridica în slăvi.

„Fiii mei! Iată, toate avuțiile și tot ce am avut am pierdut; să nu ne pierdem însă și sufletele! Stați tare și bărbătește, dragii mei, și nu băgați seamă de moarte. Priviți la Hristos Mântuitorul nostru câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară a murit; credeți tare întru aceasta și nu vă mișcați nici vă clătiți din credința cea pravoslavnică pentru viața și lumea aceasta.”

Trebuie să ne predăm Domnului, să-I încredințăm toate ale noastre, căci El este prezent pretutindeni. Domnul vrea de la noi să fim liniștiți și în pace, fără vreun gând. Așadar, inima să fie în liniștire. Sfinții Părinți spun: „Să ne adunăm mintea în inimă”.