Oamenii şi-au părăsit duhovnicii şi au umplut spitalele de boli mintale. Serviciile lor le aduc numai nelinişte şi toate grijile lor sunt lumeşti. Azi avem alegeri, mâine guvernul cade, poimâine mitinguri. Citesc doar ziare şi sunt indiferenţi faţă de Scriptură. Lumea îi face să nu se mai uite la ei înşişi şi să nu le mai pese de necurăția lor lăuntrică. Să ne rugăm pentru mântuirea întregii lumi: „Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine şi de lumea Ta”!

Pocăinţa deschide cel mai curat adâncurile sinelui nostru. Și cu plânsul cel adânc începe curăţirea inimii. Atunci primim o nouă putere şi ajungem până la vederea luminii.

Rugăciunea lui Iisus, ca să fie de folos omului, trebu­ie neapărat însoţită de teologia Bisericii Ortodoxe şi de o viaţă îmbisericită, în chip deosebit de dumne­zeiasca Împărtăşanie, căci rugăciunea aprinde dorul pentru dum­nezeiasca Împărtăşanie, iar împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos sporeşte setea de rugăciune.

Numai cel nepătimaş, numai cel care-a depăşit pătimirea, numai cel care a ajuns să fie dezrobit de patimi, numai acela este, de fapt, iubitor după poruncă, Îl iubeşte pe Dumnezeu mai mult decât orice şi pe aproapele ca pe sine însuşi.

Mai întâi de toate, să ne dăm seama că suntem egoişti şi, observând lucrul acesta, să cerem de la Dumnezeu să ne înmoaie inima, să fim mai buni, să ne fie ruşine că suntem egoişti.

În Biserică, lucrurile se realizează prin şuvoiul de har care porneşte din Dumnezeu şi care ajunge până la om aşa cum vin razele soarelui pe pământ, cum se răspândeşte lumina. Tot aşa este şi mântuirea, ceva ce se realizează din darul lui Dumnezeu, din puterea lui Dumnezeu, ceva ce se realizează cu ajutorul lui Dumnezeu. Fără asta nu există mântuire!

Fixați-vă scopuri în viață, alegeți-vă prieteni, priviți viața în profunzimea ei și nu vă veți mai plictisi niciodată. 

Ne stresăm zi şi noapte din cauza serviciului. Ne este frică de viitor, de ceea ce vom face şi de atâtea probleme pe care abia începem să le conştientizăm.

Trebuie neapărat să ne punem întrebarea: voi, tinerii din ziua de astăzi, mai aveți idealuri? Eu spun că aveți. Tocmai de aceea vă revoltați cu fiecare ocazie, deși uneori greșit, împotriva mizeriei și a ruginii pe care le vedeți în jurul vostru.

Înlăturându-le zgura minciunii, sădită de tatăl minciunii, sufletul lor devine ca o ceară moale pe care se imprimă cu uşurinţă Adevărul întrupat. Iar cel ce purcede din Adevăr, din Adevărul întrupat, va căuta să nu mai aibă niciun amestec cu minciuna.