stire

Rolul Unirii în istoria Bisericii Ortodoxe Române

Rolul Unirii în istoria Bisericii Ortodoxe Române

Desăvârşirea statului naţional unitar român a marcat un moment cardinal şi pe planul spiritualităţii româneşti, ziua de 1 Decembrie purtând cu sine mărturia unui eveniment unic în felul său pentru Biserica Ortodoxă Română.

Biruinţa repurtată de neamul românesc în Decembrie 1918 era şi biruinţa Bisericii noastre strămoşeşti, şi aceasta din două motive:

Română

Cuvântul părintelui Dumitru Stăniloae la aniversarea a 25 de ani de la Marea Unire

Cuvântul părintelui Dumitru Stăniloae la aniversarea a 25 de ani de la Marea Unire

Zilele mari în istoria unui popor sunt zilele de întâlnire cu destinul lui, iar aniversarea acestor zile este prilej de confruntare cu poruncile destinului, a vieţii pe care o trăiesc, a ideilor de care se călăuzesc, a simţămintelor care-i însufleţesc pe cei ce prăznuiesc acele zile.

Astfel de zile sunt rare. Dar pe noi, generaţia de azi, ne-a plasat Providenţa divină într-o epocă de uriaşe încordări, de evenimente dramatice, zguduitoare şi de transformări radicale în lume. De aceea, epoca aceasta este prilej de multe zile mari.

Română

„Unirea românilor și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”

„Unirea românilor și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”

În toamna anului 1918, Germania şi Austro-Ungaria au fost puse în imposibilitatea de a mai continua războiul. Pe ruinele fostului Imperiu Habsburgic se formează o seamă de state noi: Cehoslovacia (28 octombrie), Serbia cu Croaţia şi Slovenia (29 octombrie), cu care se uneşte apoi şi Muntenegrul (24 noiembrie); Polonia (octombrie-noiembrie); apoi republicile independente Austria (12 noiembrie) şi Ungaria (16 noiembrie).

Română

Pași premergători Marii Uniri

Pași premergători Marii Uniri

Maturizarea conştiinţei naţionale, unificarea lingvistică, culturală şi literară a poporului român sunt opera generaţiei de scriitori şi revoluţionari de la 1848, din toate cele trei provincii româneşti. Având conştiinţa unităţii lor etnice, spirituale, lingvistice şi culturale, românii din toate ţinuturile româneşti s-au avântat în lupta pentru realizarea unităţii lor politice.

Română

Slujitori bisericeşti în lupta pentru reîntregirea neamului

Slujitori bisericeşti în lupta pentru reîntregirea neamului

Unirea tuturor românilor într-un stat naţional, liber şi independent a fost rezultatul unui îndelungat proces istoric, la desfăşurarea căruia au avut un rol hotărâtor generaţii întregi de luptători, reprezentând voinţa şi aspiraţiile de veacuri ale întregului popor român. Alături de cei mulţi care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea şi neatârnarea patriei, au fost şi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi cântăreţi.

Română

Contribuția Bisericii în acțiunile diplomatice româno-maghiare

Contribuția Bisericii în acțiunile diplomatice româno-maghiare

În afară de activitatea bisericească şi de ordin spiritual, episcopii români i-au ajutat pe conducătorii poporului în toate acţiunile lor pe teren naţional. Sprijinul acesta a fost multilateral şi nelimitat. Au făcut parte integrantă din marea mişcare populară şi din unitatea dinamică a tuturor factorilor naţionali care au pregătit actul de la Alba Iulia, care au plămădit şi au înfăptuit libertatea şi unirea românilor.

Română

Pagini