Trebuie să-I cerem lui Dumnezeu să ne deschidă interiorul cuvintelor, făcându-se El Însuși transparent și simțit în ele.

Voia lui Dumnezeu e rezumată în Evanghelie în două fraze foarte mici, scurte: „Să Îl iubeşti pe Domnul Dumnezeu din toate puterile, din toate, toate, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi”.

Fiecare Spovedanie ar trebui să-l facă pe credincios conștient și de bunătățile lui interioare, care cu cât sunt oferite mai mult și mai dezinteresat altora, cu atât devin mai strălucitoare, deși nu trebuie să se mândrească cineva pentru asta.

Vindecarea sufletului nu se poate face doar prin remedii naturale și biologice, doar apelând la harul divin prezent în creație, ci prin harul divin mântuitor și sfințitor adus oamenilor de Mântuitorul Hristos și deplin prezent în Biserică.

Părintele Ioan Hrisostomul în Cuvântul Despre Duhul Sfânt zice că cele șapte duhuri sunt energii ale Duhului, iar sfântul Grigorie Teologul zice că „lui Isaia i-a plăcut să numească duhuri energiile Duhului”.

Nu e numai neîmpărțit Duhul în cei împărțiți, ci îi și unește pe cei ce se împărtășesc după puterea lor, ca o putere unificatoare și-i înalță spre unitatea și simplitatea îndumnezeitoare a Tatălui, Care-i adună.

Cine nu cunoaște că Sfânta Evanghelie propovăduiește unitatea dumnezeirii? Cine, dar, are un astfel de cuget târâtor pe pământ ca să Îl slăvească pe Dumnezeu ca împărtășibil după fire și, vai, să se arate pe sine părtaș ființei aceleia nedespărțite și neapropiată tuturor?

Fraților, de-a lungul vieții mele am observat așa: cine are căință în suflet acela va avea întotdeauna și smerenie. Fraților, așa să știți, rădăcina smereniei din căință se naște.

Când vine tulburarea, și-mi vine în gând să ocărăsc pe fratele meu, eu să-i spun gândului: „Am să-i spun, dar nu acum, nu azi. Am să-i spun mâine”. Pe cât vorbești de bine, blagoslovești pe cineva, pe atât te luminezi; pe cât mă tulbur, pe-atâta mă întunec...

Numai Dumnezeu trebuie să cunoască lucrarea fiecăruia. Cu cât vom spune mai des, mai mult, rugăciunea inimii, cu cât vom reuși să ne adunăm mintea și să nu mai stăm de vorbă cu duhurile, cu atât vom putea odihni în noi pe Duhul Sfânt, iar El va putea izgoni acele gânduri care ne tulbură.