Creștinul este dator să fie nobil în toate. Cuvintele și faptele lui să fie inspirate de harul Duhului Sfânt, Care locuiește în sufletul lui, încât să mărturisească formarea lui creștinească și să Se preamărească numele lui Dumnezeu.

Pocăința este maica mântuirii, respingerea diavolului, dispariția patimilor. Pocăința este odihna tuturor celor deznădăjduiți și mângâierea.

Cât de mare trebuie să fie întristarea îngerilor atunci când, în timp ce ei se nevoiesc cu atâta căldură pentru binele nostru, noi totuși nu vrem să ne rugăm nici pentru noi înșine, disprețuindu-le lucrarea și slujirea sfântă pe care ne-o fac!

Cine a fost rănit de viaţă, cine șovaie neștiind pe ce cale să o apuce, trebuie să-i cheme în ajutor pe Arhangheli ca să-l învețe cum trebuie să trăias­că: „Arhangheli ai lui Dumnezeu, care ați fost rân­duiți de Dumnezeu Însuși ca să ne dați învățătură și înțelepțire, învățați-mă ce cale să aleg, calea pe care voi merge ca să plac Dumnezeului meu!”.

În veacul ce va să fie, fericirea noastră va odrăsli din uimirea de a-i vedea dintr-o dată pe Sfinți, pe îngerii Domnului, neînchipuit de frumoși, strânși în miriade de cete, alcătuite perfect, în ordinea ierarhiilor cerești.

Pentru Dumnezeu nu există virtualitate, ci numai realitate. În clipa în care Dumnezeu a gândit un lucru, acel lucru începe să existe; în clipa în care a hotărât să facă ceva, acel ceva intră în ființă. Acest fel de rugăciune, la care mă refer, cred că este cea mai înaltă treaptă, chiar pentru credinciosul obișnuit să se roage cu adevărat.

Rugăciunea dreptului este, prin definiție, lucrătoare, este un izvor dinamic, care curge, care vine de undeva și care te alimentează.

Răbdarea este o virtute, una dintre cele mai mari ale creștinătății. Mântuitorul Hristos ne îndeamnă: „Când vă rugați, nu spuneți multe!”. Aceasta era și o reacție împotriva sporovăielilor pe care le practicau fariseii, pentru că Tatăl nostru știe de ce avem trebuință.

E legitim ca Poliția să intre în biserică și să împartă amenzi în timpul slujbei? Dincolo de percepția fiecăruia dintre noi față de o anumită credință religioasă sau alta, limbajul drepturilor omului este unul dintre instrumentele consensuale ale construcției democratice și nu poate fi ignorat. Standardele internaționale au rolul de a constrânge autoritățile să rămână în rigorile unui stat de drept democratic, chiar și în vremuri de pandemie pentru că „drepturile tuturor sunt diminuate, atunci când drepturile unui singur om sunt amenințate” (John F. Kennedy, 1963).

Îți urez din tot sufletul să reușești să dobândești sfințenia. Și nu este greu.