Fiecare să fie conștient că dacă lucrează ceva este pentru Dumnezeu și are plată de la Domnul. Deci nu-l interesează ce face altul. Dacă apare cârteala, lucrul ăla nu mai are valoare duhovnicească.

Mulți se avântă spre Rugăciunea lui Iisus, dar nu vor să-și taie patimile. Rugăciunea lui Iisus în inimă este lucrare dumnezeiască, și nu omenească, deci trebuie ca harul Sfântului Duh să o lucreze în noi, să se pogoare peste noi. Dar noi nu vrem să ne tăiem patimile, mai ales înălțarea minții, astfel încât să plăcem Domnului și să pogoare harul peste noi.

Cine are înălțarea minții este în mâna diavolului. Când știe că îl stăpânește pe om astfel, nici nu-l mai muncește în alt chip, pentru că știe că nu se mântuiește.

Nu este greu să călătorești în viața duhovnicească. Important este cum capeți întâi înțelegerea, de ce [anume] trebuie să te ferești și de ce [anume] să te folosești (discernământul).

Să te rogi să-ți dea Domnul răbdare și smerita cugetare, ca să ai pacea sufletului, în orice situație, orice ți-ar zice cineva.

(Starețul Dionisie. Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009, pp. 288-289)