Acesta este scopul întrupării dumnezeiești, a nașterii lui Iisus, și vom împlini acest scop dacă ne hotărâm să renaștem prin Duhul Sfânt.

Stabilirea exactă a rolului cunoașterii și a rolului credinței nu creează absolut nicio dilemă. Acolo unde se încheie știința începe adevărata revelație a adevărului veșnic. Astfel se completează una pe cealaltă.

La obârșie era neîntinată, neispitită, nestricăcioasă, curată, dar prin păcat, prin această nevoie pe care duhul întunericului a dat-o firii, prin această spurcată, absurdă și haină putere a ajuns să fie întinată și bolnavă, necurată și coruptă, din pricina firii duale a omului, alcătuit din trup și suflet.

Smerenia este prima virtute pe care Hristos a poruncit-o oamenilor în predica Sa de pe munte. Și prin pilda Sa El a arătat Cel dintâi această virtute, născându-se nu în palat împărătesc, ci în peștera oilor.

Nu trebuie să uităm însă că sărbătoarea Crăciunului este în primul rând o zi sfântă, pe care o cinstim în amintirea acelei nemărginite Iubiri Care n-a pregetat să-L jertfească pe Fiul Său pentru mântuirea neamului omenesc.

Am văzut cândva un om mergând pe calea cea largă a păcatului. Atunci mi s-au deschis ochii sufletului și am văzut în jurul lui vreo treizeci de diavoli.

Cereți și voi acest lucru de la Domnul, cu rugăciune și cu post, și fiți siguri că veți primi. Dacă nu o cereți, nu o veți lua. Și dacă nu o luați, nu puteți trece pe acest drum. Și să știți că acesta este singurul drum care duce la viață.

Să ne rugăm neîncetat, cu multă atenție și liniște. Gândește-te, fiule, și pune bine în inima ta toate cele ce-ți spun: leapădă grijile și tră­iește înțelepțește și bine plăcut Domnului și Dumnezeului tău.

Acolo unde te afli, să crezi că Dumnezeu nu este departe de tine, ci te vede, te urmărește. Să-i iubești pe toți oamenii, chiar și pe cei care te dușmănesc și te urăsc; iar celor care-ți fac rău, tu să le faci bine, ca să devii fiu al lui Dumnezeu.

Omul care are smerenie are lucrări bune, Îl are în el pe Dumnezeu, Duhul Sfânt, cum zice autorul Proverbelor: În inima smerită Se odihnește cu blândețe Duhul Domnului. În inima tulburată (a celui mândru), locuiește diavolul.