Cu cât aude urechea mai des rugăciunea, atunci când lucrezi în timpul zilei, cu atât mai uşor noaptea rugăciunea curge, iar mintea se adună mai uşor.

Dacă Dumnezeu nu m-ar fi ajutat, aș fi fost o oaie pierdută și lupul cel viclean m-ar fi sfâșiat.

La Taina Dumnezeieştii Euharistii, din Paharul Vieţii, luăm Trupul şi Sângele lui Hristos şi devenim una cu El. Reuşim să ne atingem ţelul nostru: îndumnezeirea.

Cât de recunoscători trebuie să fim Lui Dumnezeu, că ne-a vorbit odată, ne-a binecuvântat şi ne-a scos din lumea nestatornică!

Dacă vreunul dintre voi întâlneşte o ispită, spre exemplu, cineva se poartă urât faţă de voi sau nu vă vorbeşte frumos, să zică: „Uite, ce bine! Îţi mulţumesc, Dumnezeul meu! Ai îngăduit aceasta, ca eu să mă pot cunoaşte mai bine pe mine însumi”.

Ispitele ne smeresc, ne arată cât suntem de slabi şi neputincioşi, când suntem singuri. Ispitele sporesc răbdarea, rugăciunea, lacrimile, smerenia şi credinţa noastră. Iată raţiunea, scopul şi folosul ispitelor pe pământ.

Este necesar ca postul să fie însoțit de lucrarea faptelor bune și de înfrânarea de la răutăți.

În sudorile noastre şi în ostenelile de pe ogoare şi din fabrici, din birouri, din întreprinderi şi ori de unde ar fi, să avem pe Dumnezeu în minte. Să-L avem pe Hristos şi, cu Dânsul, toate le putem. Auzi ce zice Apostolul Pavel: „Toate le pot în Hristos, Cel ce mă întăreşte, iar fără de El, nimic”.

Sfântul Ioan Damaschin învaţă: „A făcut trupul din pământ, iar suflet raţional şi gânditor i-a dat prin insuflarea Sa. Aceasta numim chip dumnezeiesc. [...] Trupul şi sufletul au fost făcute deodată, iar nu întâi unul şi apoi celălalt”.

Părinţii Bisericii dau sfaturi în cuvinte esenţiale. De exemplu, ei spun să nu te încrezi dacă îţi apare cineva ca un înger de lumină.