Vă prezentăm programul slujbelor transmise live în cea de-a patra săptămână a Postului Mare:

Crucile sunt felurite, căci pentru fiecare, Dumnezeu a pregătit o cruce aparte. Este foarte important să înţelegem care este crucea noastră. Este foarte important să luăm anume crucea pusă înaintea noastră de Dumnezeu.

Domnul spune că nu putem sluji la doi domni, și lui Dumnezeu, și lumii, iar Apostolul Iacov arată că cine vrea să fie prieten cu lumea, se face vrăjmaș lui Dumnezeu. Nu putem sluji lumii, adică obiceiurilor lumești ce nu se potrivesc cu creștinismul.

Nu putem să refuzăm ultima împărtăşanie care îl însoţeşte pe om, dacă el doreşte aceasta. Este adevărat, canoanele impun câteodată interdicţii şi îndepărtarea de la Biserică, chiar şi pe patul de moarte. Însă, de obicei, interdicţiile sunt excluse în cazurile celor aflaţi pe patul de moarte.

Săvârşitorule al mântuirii noastre, desăvârşeşte paşii noştri întru cărările Tale. Viaţa, Care Te-ai dat pe Tine Însuţi morţii, viază-ne prin Tine în veci. Amin.

A scoate la iveală o astfel de pătimire şi a convinge bolnavul să se pocăiască implică o mare nevoinţă, necesită mare pricepere, cere multă dragoste şi purtare de grijă din partea duhovnicului.

E de trebuinţă ca duhovnicul, prin rugăciunea lui, prin viaţa lui, să atragă binecuvântat ajutor de Sus, pentru că doar oamenii cu viaţă sfântă, care acţionează cu alte metode, care dispun de binecuvântate daruri, care ştiu să se roage, să cheme ajutor de la Dumnezeu şi să arate binecuvântată putere dumnezeiască spre omul neputincios şi suferind.

Pe de o parte, caracterul hotărât şi responsabil, pe de alta, tandreţea şi atenţia: iată cheia inimii femeii iubite! 

Acest leac vă sfătuiesc să-l luaţi pentru a vă vindeca de orice patimă. Dacă nu-l aveţi, cereţi-l de la Preabunul Dumnezeu şi o să vi-l dea.

Iată, de exemplu, o floare a câmpului: dimineaţa roua pluteşte în aer, iar floarea, dacă îşi deschide cupa, primeşte roua, dar dacă nu şi-o deschide, nu o primeşte. Roua există şi este gata să roureze, important fiind ca sufletul omului, asemenea unei flori, să se deschidă către Dumnezeu. Dacă se deschide, întâlnirea dintre Dumnezeu şi om, prin rugăciune, prin contemplaţia mistică şi prin trăirea adâncă, duhovnicească are loc şi devine un unicat în viaţa omului.