Persoana desfrânată are întotdeauna timp să conștientizeze gravitatea faptelor sale. Desfrâul este înfiorător prin conștientizarea păcatului înfăptuit.

Oamenii sunt mai informați, dar și informația asta, nu știi ce să faci cu ea, iaca te buimăcește. Oamenii au dat cartea pe televizor, dar televizorul îl face pe om să nu mai gândească, să ia toate informațiile de-a gata, fără să se mai implice cu mintea.

Cel ce rabdă toate și se roagă Domnului cu lacrimi și smerenie, dobândește sfârșit bun și odihnă veșnică sufletului său.

Jertfa iubirii a mântuit lumea! Jertfa liturgică este cea mai mare jertfă a iubirii lui Dumnezeu pentru noi, care ni s-a oferit în dar.

Chiar dacă i se pare cuiva că se împărtășește de toate virtuțile, dacă nu va răbda până la sfârșit și nu se va izbăvi de cursele diavolului, nu este vrednic să ajungă în Împărăția Cerurilor. Fiindcă și cei ce au luat arvuna au nevoie de răbdare, ca să primească răsplata desăvârșită în veacul viitor.

Oare nu poate să mântuiască sufletul tău Cel ce a făcut pentru tine lumea cea atât de mare, pe care tu o vezi?

Cel ce a intrat prin ușa smereniei vine la Dumnezeu; iar fără ea este zadarnică toată osteneala și cu multe dureri drumul.

Dacă nu vreau să postesc, mă scot pe mine în afara tainei sobornicești, mă smulg din albia lucrării Trupului lui Hristos. Mă închid pe mine acelui râu de apă vie care izvorăște din Trupul lui Hristos, prin mădularele Sale vii.

Spun crucea iubirii, pentru că iubirea, oricât de fragilă, a făpturii, exprimă o însoțire cu iubirea dumnezeiască ce a chemat‐o la viață. Și o pogorâre împreună cu aceasta în iadul suferinței, al memoriilor și moștenirilor pătimașe, pentru a transfigura toată firea.

Îmi ziceam adesea: lasă, mai târziu m-oi pocăi,
Nu gândeam că peste-o oră voi trăi sau voi muri.