S-o iubim mult pe Maica Domnului. Să vă rugați ei cu metanierul, să citiți în fiecare zi Paraclisul ei și ne va duce pe toate în Rai.

S-o iubim mult pe Maica Domnului, ca să ne dea bucuria Fiului ei. Să se înrădăcineze bucuria lui Hristos în sufletul nostru, să prindă viață sufletul nostru cu dragostea lui Dumnezeu.

Să avem mintea trează și orice îngăduie Dumnezeu, să primim. Și să cădem înaintea Tronului lui Dumnezeu și al Maicii Domnului. Când le vom lucra pe toate acestea, Harul dumnezeiesc ne va întări.

Cei care au exercițiul spovedaniei, știu ce să spună. Se analizează, își scrutează lăuntrul, își semnalizează căderile care îi chinuie și îi apasă, și atunci le mărturisesc.

„Roagă-te lui Dumnezeu până primești înștiințare ce să faci”, spunea Gheron Iosif. Dumnezeu ne înștiințează, dar într-un limbaj duhovnicesc pe care nu-l putem recepta și nici descifra dacă nu avem dezvoltat acest simț duhovnicesc.

A te apropia de Dumnezeu nu este o obligație, nu vine dintr-o presiune, ci este firescul lucrurilor. Atunci se împlinește omul, când se apropie de Dumnezeu.

Nu există nimic întâmplător în viață și nici nu poate exista, căci Dumnezeu Proniatorul conduce lumea și fiecare împrejurare are un sens duhovnicesc înalt și este dăruită de Dumnezeu pentru împlinirea scopului vieții noastre de a-L cunoaște pe Dumnezeu.

Nu degeaba spune înțelepciunea populară: „Măsoară de șapte ori până ce tai o dată”. Și tocmai aceasta ne-am dezobișnuit a o mai face. Noi nu chibzuim și nu măsurăm, ci cu toții tăiem și îmbucățim, iar când o faci pe viu, doare.

Toate aceste dificultăți ‒ necesitatea ostenelii, a răbdării, a smeririi sinelui ‒ devin pentru mulți, care s-au obișnuit să caute în viață numai bucurii și plăceri, un obstacol pentru creșterea în viața duhovnicească, iar crucea mântuitoare, pe care fiecare om trebuie să o ia și să o ducă în mod conștient și cu dragoste, singura cu care ne putem rupe de atașamentele și slăbiciunile lumești, este respinsă ca o greutate cu neputință de dus.

Omul pe cât este de mic, pe atât este de mare, pe cât de înțelept, pe atât de fără de minte, pe cât de bogat, pe atât de sărac, pe cât de bun, pe atât de rău. Cunoaștem multe, dar ignorăm și mai multe.