Ceea ce nu ai face pentru niciun preț din lume ești în stare să faci, fără să aștepți nimic în schimb, când ai o adevărată iubire.

Să spui așa: „Slavă veșnică Ție, Doamne și Mântuitorul nostru! Tu ești comoara mea cea mai scumpă! Sufletul meu este plin de fericire ori de câte ori pot îngenunchea recunoscător și Îți pot strânge cu dragoste picioarele Tale la inima mea”.

Câtă vreme trăiesc părinții tăi, tatăl tău și mama ta, spune-le numele sfânt cu sfințenie. Caută-i cu dragoste, îngrijește-i cu evlavie, ascultă-i cu respect până la moarte și nu disprețui nici fața lor bătrână, nici cuvintele lor poate slabe, nici trecutul lor poate modest.

Se ajunge la o asemenea stare datorită lipsei de Spovedanie la timp, datorită lipsei de credință, datorită lipsei de voință sau datorită unor necazuri pe care omul nu poate să le depășească și nu cere ajutorul Bisericii.

Sfinții care au dobândit acest mare dar de la Dumnezeu, de a nu le putrezi trupurile, au dobândit prin aceasta starea firească pe care omul a avut-o în starea originară.

Spovedania cât mai deasă produce igienizarea sufletească. Aceasta îi garantează sănătate, transparență și curățenie. Toate acestea contribuie la păstrarea sănătății, la un echilibru între viața sufletească și cea trupească, adică la armonizarea puterilor sufletești și trupești, atât de necesară în viața noastră.

Întreaga Evanghelie este o invitație pe care Hris­tos o face neamului omenesc și, totodată, o lămurire a felului în care noi putem răspunde acestei invitații.

„Eu sunt Ioan Botezătorul și pentru aceea zic ție, să nu te duci de aici nicăieri, că această peșteră mică este mai mare decât muntele Sinai, că în aceasta a intrat de mai multe ori Domnul nostru Iisus Hristos, cercetându-mă pe mine.”

Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala Mitropolitană din Iași – 6 ianuarie 2023

Nesfârșit de mare este slava acestui cuvânt, pocăință. Să nu-l mai lăsați să fie „cenușăreasă”! Să fie de astăzi ceasul proslăvirii acestei cenușărese.