„Cu Dumnezeu nu e nevoie să fii politicos. Toarnă înaintea Domnului ceea ce este în inima ta, așa cum este!”

Sfințire cea mare a apei (Aghiasma Mare) se va săvârși, după Sfânta Liturghie, pe esplanada din fața intrării în locașul de cult, ca și în anii precedenți, în jurul orei 11.00 și va fi săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, înconjurat de soborul de preoți și diaconi ai Catedralei.

Dumnezeu știe că omul nu-i totdeauna numai păcătos, după cum nu-i totdeauna nici sfânt, și de aceea e îndelung răbdător și bun cu toți.

Religia este comuniunea filială de iubire sfântă dintre Dumnezeu și om, trăită înlăuntrul inimii și manifestată în afară prin credință, cult, virtuți și fapte bune.

Nu este scriere sau capitol în cuprinsul Noului Testament care să nu urmărească acest scop mântuitor: pocăința, întoarcerea și împăcarea cu Dumnezeu.

Privind la lumânarea care arde, mai ales când stăm în sfânta biserică, să ne amintim de începutul, de curgerea și de sfârșitul vieții noastre: căci precum se topește lumânarea aprinsă înaintea icoanei dumnezeiești, și viața noastră se micșorează cu fiecare clipă ce trece, apropiindu-ne de sfârșit.

Prin această preocupare nu numai că păstrăm conștiința liniștită, dar putem să ne apropiem de Dumnezeu și să ne unim cu El. Deoarece, după Sfântul Isaac Sirul, nu ne putem apropia de Dumnezeu pe altă cale decât prin rugăciunea neîntreruptă.

Oricine – bogat ori sărac, de vază ori de rând, puternic ori slab, sănătos ori bolnav, drept ori păcătos – se poate ruga oricând.

Hristos, plecând de la tăierea împrejur impusă de tipicul Legii, a făcut trecerea spre tăierea împrejur duhovnicească, care înseamnă reînnoirea totală a omului. Aceasta este desăvârșirea noii creații, a noii tăieri împrejur duhovnicești.

Profetul este asemenea celui trimis să găsească struguri într-o vie culeasă. Cam așa se arăta poporul lui Israel.