Fă crucea dreaptă și, când treci pe lângă o biserică, să nu-ți fie rușine să faci Sfânta Cruce dreaptă! Acolo, permanent este de față pe Sfânta Masă Trupul și Sângele Domnului. Acolo, Hristos este viu în Sfântul Altar. În toate bisericile ortodoxe, Preacuratele Taine stau pe Sfânta Masă.

Să știi totuși că, oriunde vei merge, vei duce dezordinea interioară cu tine. Și acolo vei întâlni oameni și nu îngeri. Împărăția Cerurilor nu este în exterior, ci în noi.

Vederea lui Dumnezeu a rămas, pentru oamenii muritori și mărginiți, ceva cu neputință.

Iubiții mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocși și, în general, nu cunoaștem înălțimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfințenia ei.

De măsura în care ucenicul se lasă cu adevărat în mâinile tămăduitorului duhovnicesc atârnă mult vindecarea sa.

Patima ocupă locul mișcării firești a sufletului și se preface într-un „țesut patologic” nou, pervertit, al acelui suflet care începe să trăiască prin patimi, în loc să vieze întru însușirile lui legiuite ce i-au fost hărăzite.

„Da, păcatul săvârșit de tine este (ori ar putea fi) foarte greu. Însă important nu este doar să te căiești de acest păcat, de această faptă ori greșeală săvârșită, ci mult mai important este să ajungi la pocăința pentru patima care a născut ori naște permanent acest păcat, și care pentru tine a a devenit o boală primejdioasă.”

Sfânta Evanghelie pentru noi, dreptmăritorii creștini, este prilej de întâlnire cu Domnul Hristos, este Hristos în mijlocul nostru. Sfânta Evanghelie este considerată ca o icoană cuvântătoare.

Pentru a putea răbda suferința morală și pentru a putea profita de ea, trebuie să ne smerim.

Cum primim pe Domnul Hristos întreg în ceea ce privește Trupul și Sângele – și e un lucru tainic, un lucru peste înțelegere – tot așa primim și pe Hristos întreg în ceea ce este El, adică nu numai Trupul și Sângele, ci Trupul unit cu sufletul și cu dumnezeirea.