stire

Moșul Gheorghe Lazăr – modelul adevăratului pelerin român

Moșul Gheorghe Lazăr – modelul adevăratului pelerin român

Moșul Gheorghe Lazăr de la Mănăstirea Văratec (1846-1916)

Credinciosul Gheorghe Lazăr este modelul adevăratului pelerin român. Prin trăirea sa cu totul aleasă, el formează un exemplu unic în viaţa duhovnicească a Bisericii noastre din ultima sută de ani.

Română

Plecarea Moşului Gheorghe Lazăr la Ierusalim

Plecarea Moşului Gheorghe Lazăr la Ierusalim

Credinciosul Gheorghe Lazăr a fost în viaţa sa un om al rugăciunii. Cel mai mult citea Psaltirea. Încă de mic o purta cu sine şi, păscând vitele părinţilor săi pe munte, citea mereu psalmii lui David, până i-a deprins pe de rost.

Română

Viața Maicii Domnului – o sinteză pentru omul grăbit

Viața Maicii Domnului – o sinteză pentru omul grăbit

Biografia istorică şi teologică a Maicii Domnului cuprinde patru perioade: 1 – 15 ani; 15 – 28 ani; 29-46 este o perioadă de 18 ani de tăcere, 46-49 ani şi 49 – 60 ani.

Prima perioadă cuprinde trei momente importante: Naşterea Mariei, ducerea ei la templu şi încredinţarea ei de către Zaharia Dreptului Iosif.

Română

Maica Domnului – mijlocitoarea tuturor bucuriilor noastre

Maica Domnului – mijlocitoarea tuturor bucuriilor noastre

Toţi cei care credem în Maica Domnului ne bucurăm că ştim de Maica Domnului, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului apropiată nouă, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului ajutătoare şi ocrotitoare nouă, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului mijlocitoare pentru noi, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului rugătoare pentru noi.

Română

Scopul creştinului este viaţa întru Sfânta Treime şi contemplarea Ei

Scopul creştinului este viaţa întru Sfânta Treime şi contemplarea Ei

Scopul creştinului este viaţa întru Sfânta Treime şi contemplarea Ei. După Sfântul Isaac, dragostea este „contemplarea dintâi a Sfintei Treimi”: „Cea dintâi dintre taine se numeşte curăţie şi se ajunge la ea prin împlinirea poruncilor. Dar contemplaţia reprezintă, de fapt, contemplarea duhovnicească a minţii”. Ea vine din „intrarea minţii în stare de răpire duhovnicească şi de înţelegere atât a ceea ce a fost, precum şi a ceea ce va fi”. 

Română

Pagini