Roadele smochinului – produse ale firii, ale naturii naturale – sunt subordonate ciclurilor de rodire, însă devotamentul oamenilor nu cunoaşte soroace şi pauze. Interpretarea alegorică se impune: smochinul e omul, iar smochinul neroditor e omul şi el neroditor, rece, aspru, nereceptiv chemărilor cereşti.

Duminică au ieşit în întâmpinarea Lui cu ramuri de finic şi cu stâlpări, şi Vineri L-au bătut fără omenie şi l-au rănit.

De 2000 de ani, Iisus cu bunătatea, cu blândeţea, cu înţelepciunea Lui bate la uşa inimii fiecăruia, ca să-I deschidem. Dar trebuie să mărturisim că şi în noi înşine coexistă două căi: şi da; şi nu; şi Îţi deschid, şi nu-Ţi deschid. Ştiu că mă ajuţi, dar ştiu că-mi restrângi şi voia mea de ticălos. Aşa cum spune apostolul Pavel: „Nu fac binele pe care-l voiesc, ci fac răul pe care nu-l voiesc”. 

O altă caracteristică a monahismului românesc este accentul deosebit pus pe latura practică a vieţii duhovniceşti.

În el culminează gingăşia, sensibilitatea, transparenţa şi ele se asociază curăţiei, atenţiei generoase faţă de oameni, disponibilităţii prin care el participă cu toată fiinţa sa la problemele şi necazurile lor.

Nu cu lenevie să grăim despre minunile Domnului, ci să îndrăznim pe cale, necruţând truda, să mergem în întâmpinarea Lui, păşind fără tăgadă. Acestea aducem noi în dar lui Iisus Hristos, năzuind la înălțimile cerului.

Eşti acasă, eşti pe drum, eşti în camera ta, eşti la lucru, eşti la câmp, oriunde, tu înalţă mintea către Dumnezeu. Şi zi cum poţi, dar zi mereu!

Duhul Sfânt, prin prorocul David, ne învaţă: „Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea”. Ai văzut că rugăciunea nu-i condiţionată nici de loc, nici de timp? În tot locul şi în toată vremea suntem datori să ne rugăm.

Celor mai tari în credinţă le rânduieşte Dumnezeu ispite mai grele, ca să sporească în sfinţenie. Iar celor slabi în credinţă şi răbdare le rânduieşte pronia divină ispite uşoare, ca să le poată birui şi să nu deznădăjduiască.

Mântuirea nu vine altfel decât dacă oamenii, în libertatea lor, doresc acest lucru. „Iubiți pe vrăjmașii voștri”, iată în ce constă vindecarea vieții istorice și mântuirea pentru veșnicie. Cel care a cunoscut iubirea față de vrăjmași L-a cunoscut pe Domnul Iisus.