Unde este pace și dragoste, acolo este Dumnezeu. Ai pace și dragoste cu ceilalți, să știi că Dumnezeu este cu tine.

Toți caută Rugăciunea lui Iisus și vor să ajungă la niveluri mari, dar nu au răbdare, nu caută smerenia, dragostea, blândețea care îngăduie păstrarea rugăciunii.

Răutatea în om nu este atât din noi, cât de la ispititorul care continuu ne pândește ca să ne clatine poziția. Nimeni nu vrea să știe că cel mai mare lucru este să te cunoști cu adevărat pe sine, cine ești cu adevărat. Asta este cea mai mare virtute.

La Catedrala mitropolitană din Iași slujba de sfințire a apei (Aghiasma Mare) se va face în ziua de 6 ianuarie (miercuri), după Sfânta Liturghie, pe esplanada din fața intrării în locașul de cult, ca și anul trecut.

Dar ceea ce aș vrea să subliniez este nu problema frecvenței împărtășirii, ci a modului cum te împărtă­șești. Există o pregătire care poate avea forme diferite și care este absolut necesară.

Cred că în existența fiecărui om intervine un ase­menea moment, un drum al Damascului, care are o chemare a lui Dumnezeu de a-L urma.

A fi creștin nu înseamnă doar a fi bun, ci a fi unit cu Dumnezeu. Și bineînțeles că fiind unit cu Dumnezeu ești bun, dar într-un alt fel.

Nu este o vreme în care Dumnezeu ne cheamă și o vreme în care Dumnezeu nu ne cheamă, ci în permanență Dumnezeu ne cheamă. Există, din nefericire, o vreme în care auzim că ne cheamă, și o vreme în care nu auzim că ne cheamă.

Icoanele către care aducem rugăciune sunt întărite, de fiecare dată, cu prezența harului divin și cu melancolia aceasta, cu dorul după dumnezeiescul Rai.

Când postim, nu postim doar ca să ne aflăm în treabă. Nu postim doar de alimente, pentru a le dovedi celorlalți cât suntem de asceți. O asceză, fără să aibă în ea mistica întâlnirii cu Hristos, este lipsită de sens.