Căința nu doar cere iertarea de păcate, ci își cunoaște încă neputința și nimicnicia în fața lui Dumnezeu. E însoțită de smerenie, de frica de Dumnezeu și aducerea-aminte de moarte.

Între anii 1890-1916, în turnul clopotniţă al Bisericii „Sfântului Ioan Domnesc” din Piatra Neamţ s-a nevoit Sfântul Gheorghe Pelerinul (cunoscut de contemporanii săi ca Moşul Gheorghe Lazăr).

Atunci când mintea va găsi locul inimii, va vedea acolo înăuntru ceea ce niciodată n-a știut.

Să ne luptăm așadar și noi pentru a ne pocăi sincer, pentru a dobândi conștiința multelor și marilor noastre păcate și să ne curățim de ele.

Cu cât apropiem gura noastră de lume, cu atât o depărtăm pe ea de Atotputernicul Dumnezeu.

Tipul este simbolul Vechiului Testament, iar anti-tipul este realitatea dogmatică și sfântă din Noul Testament. Șarpele de aramă Îl reprezintă pe Iisus Hristos. Iudeii se uitau la el și orice mușcătură de șarpe din om era anulată. Noi privim la Iisus Hristos Cel răstignit.

Trecem prin lume purtând pe frunte această cunună de spini spirituală, mărturisind pe Dumnezeu, rugându-ne pentru lume: pentru pacea lumii, pentru vrăjmașii noștri, pentru cei care ne fac rău și pentru cei care ne fac bine.

Au fost oameni care au mers la închisoare afirmând iubirea lor față de Hristos și purtând în inima lor pacea Lui, oameni care, chinuiți fiind, se rugau pentru călăii lor. Și nu au fost cazuri izolate, ci mii și mii de cazuri în care oamenii chinuiți se rugau pentru cei care îi chinuiau, pentru cei care îi țineau în închisori.

Patima ocupă locul mișcării firești a sufletului și se preface într-un „țesut patologic” nou, pervertit, al acelui suflet care începe să trăiască prin patimi, în loc să vieze întru însușirile lui legiuite ce i-au fost hărăzite.

De măsura în care ucenicul se lasă cu adevărat în mâinile tămăduitorului duhovnicesc atârnă mult vindecarea sa.