Nimeni nu poate să spună prin cuvânt cum se naște în suflet această smerenie, dacă nu o află omul prin încercare, prin faptă. 

Biserica învață și ne învață nu pe ocolite, nu în gânduri subțiri, ci ne învață direct și ne spune clar: Sfântul Apostol Toma a îndrăznit să pipăie pe Domnul Hristos. Și bineînțeles că Domnul Hristos a vrut și El aceasta. De ce? Ca să-l încredințeze pe Sfântul Apostol Toma.

Trebuie să te dărui unei alte adevărate libertăți pentru a primi darul libertății, și singura libertate inepuizabilă în ea însăși este libertatea Persoanei supreme.

Niciun om nu poate urca spre Dumnezeu (spre bine) dacă nu ajută și pe alții să urce și dacă nu e ajutat și el de alții.

Numai prin sensibilitatea jertfei și a milei pentru celălalt pătrund ca o mireasmă în spațiul divin, care este și el o mireasmă pătrunzătoare de iubire și milostivire.

Sărbătoarea de anul acesta a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi este dedicată anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi anului comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ. Ţinând cont că se împlinesc 300 de ani de la naşterea Sfântului Paisie (Velicicovschi) de la Neamţ (1722-1794), alături de Ocrotitoarea Moldovei va fi aşezată spre închinare și racla cu sfintele moaște ale Sfântului Paisie, adusă de la Mănăstirea Neamţ.

Ispitele ne aduc cu picioarele pe pământ, ne smeresc și ne înfierbântă rugăciunea. Tatăl nostru cel ceresc le îngăduie în mod pedagogic pentru folosul sufletului nostru. Patimile sunt puternice, dar nu sunt înfricoșate și de neînvins. Ne temem de ele și ne înspăimântă. Uneori ne jucăm în ascuns cu ele.

În ce constă această luptă? În faptul de a fi Hristos înlăuntrul tău nu numai ca adevăr viu și dreptate vie și iubire vie, nu numai în faptul de a trăi înlăuntrul tău adevărurile Lui și să crească și să se înmulțească, ci în faptul de a fi El Însuși înlăuntrul tău cu deplinătatea ipostasului Lui teandric.

Uneori patimile sunt mai sălbatice decât valurile mării și cine este neexperimentat va pierde. Cel care totuși este cârmaci iscusit, cugetând cele raționale stăpânește peste patimile sale și conduce corabia lui la limanul cel liniștit al mântuirii.

Dreptatea dumnezeiască le rânduiește pe toate în chip drept și le păstrează pe toate neamestecate și neconfundate cu altele, dăruind fiecăreia dintre toate existențele cele cuvenite după vrednicia ce a dat-o fiecăreia dintre ele.