Nu te teme că, făcând voia Domnului, lăsându-te în voia Lui, poți deveni pasiv. E în noi o fantastică împotrivire la această lăsare și biruirea ei e o activitate intensă! Apoi, când depășim împotrivirea și ne lăsăm în această voie, descoperim că e o lucrare, o împreună-lucrare cu Dumnezeu. E și lucrare și odihnă. Merită să guști asta!

Așa cum o apă, datorită celor două maluri între care curge, nu se pierde, nu se risipește, ci ajunge la marea cea mare, tot astfel sufletul omenesc, datorită unei asemenea supuneri și ascultări față de Dumnezeu și de sfinții Lui, ajunge nerisipit, la limanul mântuirii, la viața veșnică de dincolo.

Mândria este mama nesupunerii, iar smerenia este izvorul ascultării. Până și împărații care au prigonit pe creștini din mândrie nu voiau să se supună lui Iisus Cel Răstignit, iar Sfântul Constantin cel Mare din smerenie a ascultat de poruncile Mântuitorului.

Poți să fii ca David și totuși să nu-ți vezi propriile păcate și greșeli. Și atunci, iată necesitatea unui duhovnic.

Chiar de este cineva conducător al lumii, Duhul Sfânt i-a dat luminare, dar nu-i a lui, a omului. Dumnezeu i-a dat-o, ca să conducă. Iar cui i s-a dat mult, mult i se va cere!

Dumnezeu iubește pe omul smerit și nebăgat în seamă de nimeni, încât îi iartă și păcatele pe care le-a făcut.

Un bătrân s-a rugat Bunului Dumnezeu întrebând ce fapte să mai facă, ca să se mântuiască. Și i s-a arătat îngerul și i-a zis: „Așa să te mântuiești, dacă cugeți astea: nimica sunt, nimica pot, nimica am”. Și aceste cuvinte, tot un cuvânt sunt: smerenia.

Harul Botezului nu poate fi luat de la noi; el poate fi acoperit de păcate, poate rămâne necultivat, dar nu poate fi înstrăinat. Copiii care au primit sămânța Botezului au mai multe șanse de a se întoarce (sau reîntoarce) la Dumnezeu, de a-L regăsi când au ajuns la maturitate, chiar dacă n-au primit o educație creștină.

Să avem mintea trează și orice îngăduie Dumnezeu, să primim. Și să cădem înaintea Tronului lui Dumnezeu și al Maicii Domnului. Când le vom lucra pe toate acestea, Harul dumnezeiesc ne va întări.

S-o iubim mult pe Maica Domnului, ca să ne dea bucuria Fiului ei. Să se înrădăcineze bucuria lui Hristos în sufletul nostru, să prindă viață sufletul nostru cu dragostea lui Dumnezeu.