Înainte de toate, trebuie să ne fie limpede un lucru: Dumnezeu ne-a zidit nu pentru durere, ci pentru bucurie. Unde îl vedem noi mai întâi pe om? În Rai!

Avem nevoie întâi de toate, de adevărata redescoperire a adevăratului sens al Sfintei Împărtășanii. Avem nevoie, și mai mult, de redescoperirea Sfintei Împărtășanii ca hrană esențială ce are rolul de a ne uni cu Hristos. Avem nevoie de redescoperirea adevăratului sens al pregătirii ca centru al vieții noastre duhovnicești.

N-am fost uitați de Domnul nici noi, cei ce suntem aici, în sfânta Lui biserică, pomenind această întâmplare. Fericiți suntem noi care nu L-am văzut, însă credem în El!

Hristos Însuși a apărut înaintea ucenicilor Săi și i-a întărit, le-a dat binecuvântări și le-a umplut sufletul de pace. Le-a amintit despre toate câte îi învățase, despre Învierea Lui, care fusese prevestită în Vechiul Testament, toate câte se spuneau în tradițiile lor de zi cu zi. În felul acesta, i-a adus din nou lângă El, acum și mai aproape.

Care este adevărata smerenie? Nu să fugi, ci să rămâi, cu răbdare și curaj, să treacă ispitele peste tine. Aceasta este adevărata smerenie, care nu poate fi cu lașitate, ci cu bărbăție duhovnicească.

Când vei simți asemenea bucurie și liniște, să te socotești cu tot dinadinsul nevrednic de acest dar al lui Dumnezeu și să te mustri cu tot dinadinsul înaintea Domnului.

Confuzia noastră tocmai de aici provine, din faptul că tot mai mult suntem aplecați spre învățarea celorlalți și ne străduim nu numai să-i convingem de ideile noastre, dar și să le demonstrăm prin diferite argumente și să-i facem să-și schimbe convingerile lor.

În Duminica Paștilor, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba Învierii alături de un sobor de preoți şi diaconi, la Catedrala Mitropolitană din Iași. Înaltpreasfinția Sa a oferit credincioșilor prezenți Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim, adresându-le apoi salutul pascal: „Hristos a înviat!”.

Sfânta Liturghie din noaptea de Paști a fost săvârșită la Catedrala Mitropolitană din Iași de către Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de un sobor de preoți și diaconi.

Practica tinde să impună progresiv iubirea, ca mod de existență și viață. Nu trebuie ca omul să existe și să iubească, ci să existe pentru că iubește, în măsura în care o face.