Privesc uimit în adâncul eternității, în adâncul vieții veșnice care-mi stă în față. Acest adânc m-ar înfiora, m-ar înspăimânta, dacă nu aș cunoaște că Dumnezeu este Stăpânul, că Iisus Hristos este Domn peste Cer și pământ, peste timp și eternitate.

Cu falsurile repede se satură omul. Un colț de natură, un crâmpei de cer, un amurg sau niște zori vor înălța, vor face să tresară veac de veac inima omenească.

Sfânta Împărtăşanie se dă oamenilor drepcredincioşi spre iertarea păcatelor şi spre înnoirea vieţii lor duhovniceşti. Nimeni dintre oameni nu se poate mântui fără aceste patru Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea, Spovedania şi Sfânta Împărtăşanie.

Domnul a spus: „Cine vrea să vină după Mine să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”. Încotro să meargă? La început, prin suferințe, așa cum a suferit și Hristos, iar apoi va merge cu Hristos și în Împărăția Cerească.

Există însă și alt sens al Crucii: compansiunea pentru celălalt. Cu siguranță însă nu putem face totul pentru celălalt dacă ținem la plăcerile noastre egoiste.

Dacă vrem să fim liberi, trebuie să ascultăm cuvântul Eliberatorului și să îl primim și să îl păzim în inimile noastre, pentru a putea recunoaște adevărul prin care devenim liberi. Altfel, vom rămâne robi păcatului și slujitori ai patimilor noastre.

Strigă neîncetat: „Doam­ne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!”, și atunci Hristos Însuși, fără ca tu să înțelegi aceasta, va fi cu tine și va fi întotdeauna sprijinitorul tău.

Iubirea de sine înseamnă: „Criteriul întotdeauna să fiu eu. Eu așa gândesc, cu așa simt, să vă spun cum simt lucrul acesta, cum îl înțeleg, ce mă va odihni”.

Dacă vreau să dovedesc că ceea ce fac e corect, o dovedesc cu o mie și una de argumente. Nu există lucru mai puternic decât voia proprie a unui om.

„De câte ori să zic?”, m-a întrebat cineva. I-am răspuns: „Să zici o dată și să nu mai termini niciodată!”.