Acesta este cuvântul care atunci și acum și până la sfârșitul veacurilor dă tărie omului să străbată timpuri și locuri vitrege!

Stresul se creează din grija exagerată. Din grijă și iar din grijă. Toate relele vin din această exagerată grijă.

Preasfânta Maică a Domnului va fi cu noi mereu, în toate necazurile noastre. Ea ne va izbăvi de toate nevoile acestei vieți trecătoare, ne va izbăvi de cea mai mare nefericire ‒ de moartea sufletelor noastre ce este despărțirea veșnică de Hristos ‒ și ne va izbăvi de chinurile veșnice ale iadului.

Tinerii, prin structura lor, prin năzuințele lor, prin felul de a se angaja în anumite acțiuni, sunt mai aproape de fericire, sunt mai aproape de realizări care să le dea mulțumire și fericire. Și tinerii mai sunt cumva fericiți, în sensul că nu au un trecut lung, care să fie pătat de gânduri rele, de fapte necuviincioase, de vorbe nelalocul lor, pentru că tinerețea este mai aproape de copilărie, iar copilăria este, într-un fel, idealul creștinului.

A vedea pe Iisus e o fericire ce nu se aseamănă cu nicio bucurie pământească, iar aceasta se întâmplă din când în când și din neam în neam, ca să nu se stingă dintre oameni siguranța existenței lui Dumnezeu.

Bucuria din Sfânta Liturghie pe care ne-a lăsat-o Domnul Hristos, bucuria din sfânta împărtășire cu Sfintele Taine, cu Trupul și Sângele Domnului Hristos, toate acestea, într-un fel, vin prin Maica Domnului.

Mai bine este să fii slobod, decât robit, alege mai bine stăpânirea de sine, decât încătușarea.

Dacă izvorul nu izvorăște apă, râul va seca. Dacă harul dumnezeiesc nu-l întărește, omul seacă duhovnicește.

Au văzut Fecioara ca tron și cer și-au fost cuprinși de frică, zărind pe Cel fără de început că a șezut de pe tron heruvimic, în pântecele feciorelnic.

Vineri, 27 octombrie, începând cu ora 16:00, în Sala Sinaxar a Muzeului Mitropolitan din Iași a avut loc o nouă întâlnire desfășurată sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”.