„Suntem gata să intrăm în lupta pentru împlinirea idealului nostru de a uni tot poporul, tot teritoriul românesc din Monarhia austro-ungară, în una şi nedespărţită Românie.”

În timpul acestor zile decisive pentru destinul neamului nostru, deputatul Vasile Goldiş a ţinut o legătură permanentă cu Episcopul Ioan I. Papp şi cu Episcopul Miron Cristea, care a venit de la Caransebeş pentru a urmări îndeaproape dezbaterile din Arad. Sfaturile primite de la episcopii noştri au avut darul să asocieze Biserica la adoptarea atitudinilor şi hotărârilor luate şi să contribuie la soluţionarea problemelor.

În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, sunt evidenţiate, prin momente liturgice şi culturale, anumite evenimente care s-au înscris în cartea de aur a neamului nostru. Unul dintre acestea îl constituie împlinirea a 100 de ani de la momentul providenţial al unirii Bucovinei cu Regatul României, act împlinit în data de 28 noiembrie 1918.

Preocuparea Mitropolitului Varlaam de a tipări cărţi în limba română, pentru toţi românii, arată că el era conştient de unitatea lor, iar circulaţia Cazaniei sale arată rolul îndeplinit de el pentru apărarea credinţei ortodoxe şi întărirea unităţii naţionale româneşti.

Preoţimea română din toate provinciile Patriei întregite manifestă, alături de popor, de jos în sus, un interes luminat şi statornic faţă de problema unificării, pregătind în măsură însemnată terenul pentru a i se da o dezlegare corespunzătoare pentru interesele de viaţă ale Bisericii şi ale neamului românesc, pentru că o singură Biserică Ortodoxă Română asigură şi unitatea evidentă a Statului român.

În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, sunt evidenţiate, prin momente liturgice şi culturale, anumite evenimente care s-au înscris în cartea de aur a neamului nostru. Unul dintre acestea îl constituie împlinirea a 100 de ani de la momentul providenţial al unirii Bucovinei cu Regatul României, act împlinit în data de 28 noiembrie 1918.

Această rugăciune, prin care părinţii noştri au mulţumit lui Dumnezeu pentru marele dar al desăvârşirii unificării statului naţional român, constituie un îndemn de a mulţumi și noi Bunului Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale.

Sfatul Ţării de la Chişinău, în deplin acord cu voinţa majorităţii populaţiei, a hotărât ca Basarabia „să se unească de-a pururi şi pentru totdeauna cu mama sa România”.

Biserica noastră ortodoxă le-a rânduit atât de minunat pe toate spre ajutorul sufletelor care au plecat! Liturghia, parastasele, ecteniile pentru morţi, milosteniile, faptele bune, mătăniile, rugăciunile şi căinţa, formula „Dumnezeu să-i ierte!”, toate acestea merg sus, la acele suflete, şi ele se folosesc. 

Fără răbdare în suferinţă, nu se realizează vindecarea. Trebuie să arătăm răbdare faţă de purtarea vindecătoare a lui Dumnezeu. Ispitele care vin asupra omului au scopul să-l smerească.