Dăruiește un zâmbet, nu arunca un rânjet!
Tu dacă pomeneşti pe cineva, trăieşti cu toată lumea, cu fraţii tăi de credinţă. Şi sunt obligaţi faţă de cel care îi ajută la mântuire, într-o formă anonimă, dar ştie Dumnezeu. Mai departe, după rugăciune, ţine relaţia cu omul. Aruncă-i un zâmbet, ca să vadă că nu îi eşti duşman. Nu un rânjet.
Aruncă-i un zâmbet, dacă te provoacă. Dragă, eu am susţinut un adevăr. Frăţia ta ai fost în situaţia să fii în afară de adevăr. Că te-a lezat punctul meu de vedere, al adevărului, nu-i vina mea. E vina ta, care nu eşti cu Adevărul. Acesta să zicem că este un motiv material care a stricat relaţia.
Noi nu putem forma legi de iubire de la noi. Porunca „să iubeşti” este şi pentru ei. Aceasta e mântuirea (Ioan 15, 12-13). Aceasta este. „Cine Îl iubeşte pe Dumnezeu şi nu-l iubeşte pe aproapele, e un mincinos” (I Ioan 4, 20). Aceasta este mântuirea.
(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, pp. 22-23)