Anul acesta, pelerinajul a avut loc în ajunul Duminicii Floriilor, sâmbătă, pe 8 aprilie. În prezența Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, la ora 15:30 a început slujba vecerniei la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel - Bărboi, iar de aici, la ora 17:00, s-a plecat în procesiune către Catedrala Mitropolitană, cu două opriri la Biserica Sfântul Sava, respectiv Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi.

Priviți însă, frații mei. Ceea ce nu poate face omul, face Dumnezeu. Ce suntem noi, oamenii? Cu totul neputincioși. Începem ceva și nu numai că nu îl ducem la bun sfârșit, dar nici nu ne mai amintim ce am început. Hotărâm ceva și puțin după aceea începem ceva nou, ca și cum nici n-ar fi fost vorba mai înainte de vreo hotărâre. Venim la Dumnezeu și uităm pentru ce am început. Ce lucru ciudat este omul! Este ceva care numai se împleticește, nu umblă.

Un ajutor mai bun decât Rugăciunea lui Iisus nu vei găsi în toată viața ta, fiindcă rugăciunea este chemarea și folosirea numelui lui Iisus, care îți dă energia, lucrarea Lui.

Dacă te obișnuiești să stai la poarta minții tale, la gura fântânii prin care ies duhorile sau prin care poate să intre în tine ploaia, atunci nu vei osteni în ispite.

La Iași, tradiționalul pelerinaj de Florii va fi organizat sâmbătă, 8 aprilie (Sâmbăta lui Lazăr), începând cu ora 15.00, când, la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Bărboi, va fi săvârșită slujba Vecerniei.

Miercuri, în cea de-a șasea săptămână a Postului Mare, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfințite unită cu Vecernia, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Fiind fenomene, adică acte care cad sub simțuri, minunile pot fi cunoscute și deosebirea între minunile adevărate și cele false se poate face ușor, dacă avem în vedere caracterul supranatural și scopul religios-moral al minunii, cum și condițiile ce trebuie să le îndeplinească taumaturgul (persoana care face minuni), ca organ sau instrument al revelației divine.

Între religie și morală este astfel o strânsă legătură fără ca totuși să se confunde una cu alta. Raportul dintre ele este un raport de reciprocitate, adică una condiționează pe cealaltă. Religia produce morala și cum este religia așa este și morala.

Într-adevăr, omul nu este nici numai trup, nici numai suflet, ci sinteza, combinația specială, aparte, sui generis, a acestor două elemente disparate.

Dumnezeu se află dincolo de duh, dincolo de tot ceea ce își poate imagina omul. „O adâncul bogăției și al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu” (Romani 11, 33).