Postul cel mai bun și plăcut lui Dumnezeu este postul de bunăvoie, pe măsura puterii fiecăruia, cu binecuvântarea duhovnicului, întărit cu sfânta rugăciune – mai ales citirea psalmilor – și unit cu milostenia.

Postul să nu fie nici prea aspru, nici prea ușor, ci post împărătesc, adică să mâncăm o dată pe zi, după-amiază sau seara, fără să ne săturăm, mâncare din vegetale, fără ulei și vin; să postim atât trupește, cât și sufletește, cu înfrânarea simțurilor, a limbii, a gândurilor și a tuturor plăcerilor păcătoase.

(Protosinghelul Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în Biserică, volumul I, Editura Sfintei Mănăstiri Sihăstria, 1991, p. 52)