Articole

Citește mai multe articole

Articolele zilei

La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost săvârșită prima Sfântă Liturghie a Darurilor din acest post

În această dimineață, la Catedrala Mitropolitană din Iași s-a săvârșit prima Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite din acest Post. Slujba, specifică Postului Mare, a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, slujitorii ai Catedralei.
Mai mult

Articolele zilei

„De unde voi începe a plânge faptele vieții mele celei ticăloase?”

Evident în acest prim tropar, așa cum și în cel de-al doilea și în multe altele, tânguirea și plângerea sunt caracteristici ale Marelui Canon.
Mai mult

Articolele zilei

„Mărturisesc Ție, Mântuitorule, păcatele pe care le-am făcut”

Poetul se adresează Mântuitorului Hristos cu dispoziție spre mărturisire. El decide destăinuirea păcatelor pe care le-a făcut. Dorește să scoată în evidență rănile pe care le poartă în sufletul și în trupul său, răni pe care le-au deschis alți tâlhari, precum gândurile cele necurate.
Mai mult

Articolele zilei

„Făcătorul meu, Mântuitorul meu și Judecătorul meu, primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc”

<img src="/sites/default/files/styles/img_rss/public/articol/2022/03/canonul_cel_mare_-_foto_silviu_cluci_4553.jpg?itok=f_os8Bfd" title="„Făcătorul meu, Mântuitorul meu și Judecătorul meu, primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc” / Foto: Pr. Silviu Cluci" alt="preot citind în mijlocul bisericii" loading="eager">
<p>„Trup și oase” exprimă existența trupească a omului, iar „suflarea și viața” este existența sufletească și duhovnicească. Cele două împreună, alcătuiesc un singur om, care este creatură a lui Dumnezeu: <em>„Pentru că a Lui făptură suntem”</em> (Efeseni 2, 10).</p>
2025-03-03T22:11:00
Arhiepiscopia Iașilor
Simeon Koutsa
1
De deschidere


facere;jertfă;mântuire;pedeapsă;suflet;trup;Mântuitorul;dar;Creator;creație;Canonul cel Mare;Postul Paștilor;Postul Mare
18362

<p><em><strong>Precum Cain, așa și noi, ticălosule suflete, am adus fapte murdare Făcătorului tuturor și jertfă vrednică de mustrare și viață netrebnică; pentru acestea ne-am și osândit împreună.</strong></em></p><p>În troparul acesta, Sfântul scriitor, dialogând cu sufletul său, nu se mai referă la Abel și la dreptatea lui, ci la Cain și la răutatea sa. Se pune pe sine însuși în aceeași soartă cu Cain. Cartea Facerea ne precizează: <em>„Cain era lucrător de pământ. Dar după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pământului". Dar Dumnezeu „spre darurile lui Cain n-a căutat”</em> (<a href="https://doxologia.ro/facerea-intaia-carte-lui-moise-capitolul-4#2">Facerea 4, 2-5</a>). Darurile și jertfa lui Cain nu au fost acceptate de Dumnezeu, iar poetul ne mărturisește că, precum Cain, și el însuși a oferit lui Dumnezeu fapte murdare, o jertfă vrednică de pedeapsă și o viață destrăbălată.</p><p><em><strong>Ziditorule, făcându-mă lut viu, ai pus întru mine trup și oase, suflare și viață; dar, o! Făcătorul meu, Mântuitorul meu și Judecătorul meu, primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc.</strong></em></p><p>Dumnezeu este Creatorul: <em>„Și a creat Dumnezeu pe om, luând țărână din pământ…”</em>, spune cartea <a href="https://doxologia.ro/facerea-intaia-carte-lui-moise-capitolul-2#7">Facerea 2, 7</a>. Toți suntem creația mâinilor Sale: <em>„Și acum, Doamne, Tu ești Tatăl nostru, noi suntem lutul și Tu olarul, toți lucrul mâinilor Tale suntem”</em> (<a href="https://doxologia.ro/isaia-capitolul-64#7">Isaia 64, 7</a>; <a href="https://doxologia.ro/ieremia-capitolul-18#6">Ieremia 18, 5</a>, <a href="https://doxologia.ro/epistola-catre-romani-sfantului-apostol-pavel-capitolul-9#20">Romani 9, 20-21</a>). Extrem de sugestiv este verbul <em>a plăsmui</em>, prin care Sfântul Andrei dorește să exprime transformarea lutului în ființă vie, precum este omul. „Trup și oase” exprimă existența trupească a omului, iar „suflarea și viața” este existența sufletească și duhovnicească. Cele două împreună, alcătuiesc un singur om, care este creatură a lui Dumnezeu: <em>„Pentru că a Lui făptură suntem”</em> (<a href="https://doxologia.ro/epistola-catre-efeseni-sfantului-apostol-pavel-capitolul-2#10">Efeseni 2, 10</a>). El este Cel <em>„ce dă tuturor viață și suflare și toate”</em> (<a href="https://doxologia.ro/faptele-sfintilor-apostoli-capitolul-17#25">Fapte 17, 25</a>).</p><p>(<strong>Simeon Koutsa</strong>, <a href="https://edituradoxologia.ro/plansul-adamic-canonul-cel-mare-al-sfantului-andrei-criteanul"><em><strong>Plânsul adamic. Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul</strong></em></a><em>,</em> Editura Doxologia, Iași, 2012)</p>
Mai mult

Articolele zilei

Să pășim cu inima curată în Postul Mare

<img src="/sites/default/files/styles/img_rss/public/articol/2015/05/inima_curata_postul_mare_foto_stefan_cojocariu.jpg?itok=n9aZ9Qb6" title="Să pășim cu inima curată în Postul Mare / Foto: Ștefan Cojocariu" alt="icoana Maicii Domnului" loading="eager">
<p>A venit vremea acestei schimbări. Sfânta Biserică ne pregătește prin cele două căi puse înainte. Alege creștine, alege tu, omenire, vrei să fii al lui Dumnezeu sau al satanei? Ești liber să alegi și ai minte să descifrezi ce este bine și ce este rău. Să nu iei binele drept rău și răul drept bine.</p>
2025-03-02T22:11:00
Arhiepiscopia Iașilor
Preot Boris Răduleanu
1
De deschidere


inimă;pocăință;post;bine;curăție;alegere;rău;Postul Paștilor;preoție;Postul Mare
18362

<p>Cu <a href="http://www.doxologia.ro/duminica-izgonirii-lui-adam-din-rai-lasatului-sec-de-branza"><strong>Duminica Izgonirii lui Adam din Rai</strong></a> încheiem perioada pregătitoare și deschidem calea <a href="http://www.doxologia.ro/postul-pastelui"><strong>Postului Mare</strong></a>: cele șapte săptămâni înaintea Sfintelor Paști. Ne aflăm la un moment de răscruce, o culme și un hotar…</p><p>În fiecare duminică ni s-au înfățișat două căi: smerenia vameșului am văzut-o față-n față cu mândria fariseului; pocăința fiului risipitor ni s-a arătat față-n față cu îndărătnicia și mândria fratelui său; binecuvântarea a despărțit pe cei de-a dreapta Marelui Judecător de blestemul pe care l-au primit cei de-a stânga Lui. Sfânta Biserică ne pune în față această alternativă ca să ne adâncim în noi înșine și să vedem: suntem ca vameșul, smeriți, sau suntem mândri ca fariseul. Retrăim pocăința fiului rătăcit, dar întors, sau suntem ca fratele cel mare, îndărătnici și mândri? Putem nădăjdui la binecuvântare sau trebuie să ne temem de blestem?</p><p>În Predica de pe munte, Iisus spune: <strong>„Intrați prin poarta cea strâmtă, căci largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care apucă pe ea. Și strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt care o află”</strong> (<a href="https://doxologia.ro/sfanta-evanghelie-dupa-matei-capitolul-7#13">Matei 7, 13-14</a>). Noi singuri alegem calea. Izgonirea și iertarea ne sunt înfățișate ca un semnal de alarmă, dar și ca un îndemn în vederea Paștelui...</p><p>A venit vremea acestei schimbări. Sfânta Biserică ne pregătește prin cele două căi puse înainte. Alege creștine, alege tu, omenire, vrei să fii al lui Dumnezeu sau al satanei? <strong>Ești liber să alegi și ai minte să descifrezi ce este bine și ce este rău. Să nu iei binele drept rău și răul drept bine</strong>. Trebuie să pășim cu inima curată în Postul cel Mare, în vederea Paștelui, a trecerii noastre de la omul trupesc la omul duhovnicesc, pentru ca nu numai cu gura, dar și cu strunele sufletelor noastre să putem cânta „Hristos a Înviat!”.</p><p>(<strong>Preotul Boris Răduleanu</strong>, <em>Semnificația Duminicilor din Postul Mare</em>, volumul II, Editura Bonifaciu, București, 1996, pp. 50-51)</p>
Mai mult

Articolele zilei

Programul slujbelor în prima săptămână din Postul Mare la Catedrala Mitropolitană din Iași – 2024

Vă prezentăm programul slujbelor săvârșite la Catedrala Mitropolitană din Iași în prima săptămână a Postului Mare:
Mai mult

Articolele zilei

„Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii”

<img src="/sites/default/files/styles/img_rss/public/articol/2016/02/post.jpg?itok=VpEsmD6V" title="„Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii”" alt="produse de panificație" loading="eager">
<p class="rtejustify">Să lucrăm cu dragoste nevoințele postului, dar să le acoperim și să le păzim cu smerenie. Vestejirea firească a trupului să o împodobim cu veselia inimii și a feței, gândindu-ne la folosul cel mare pe care-l aduce postul.</p>
2025-03-01T22:12:00
Arhiepiscopia Iașilor
Părintele Petroniu Tănase
1
De deschidere


post;smerenie;tristețe;fățărnicie
18362

<p class="rtejustify">Postul, împreună cu rugăciunea și toate nevoințele legate de dânsul, poate fi zădărnicit de vrăjmașul dacă nu suntem cu luare aminte. De aceea, ne învață Mântuitorul: „<em>Când postiți, nu fiti triști, ca fățarnicii; că ei își smolesc fețele, ca să se arate oamenilor că postesc... Tu însă, când postești, unge capul și fața ta o spală, ca să nu te arăți oamenilor că postești</em>” (<a href="https://doxologia.ro/sfanta-evanghelie-dupa-matei-capitolul-6#16">Matei 6, 16-18</a>).</p><p class="rtejustify">Să nu uităm lecția din pilda vameșului și fariseului când postim. <strong>Să lucrăm cu dragoste nevoințele postului, dar să le acoperim și să le păzim cu smerenie</strong>. Vestejirea firească a trupului să o împodobim cu veselia inimii și a feței, gândindu-ne la folosul cel mare pe care-l aduce postul. Ungerea capului și spălarea feței nu trebuie luate în literă, ci cu un înțeles duhovnicesc. <a href="https://doxologia.ro/sfantul-cuvios-maxim-marturisitorul"><strong>Sfântul Maxim Mărturisitorul</strong></a> ne arată că fața este icoana întregii noastre vieți, iar capul este simbolul minții. Deci, <strong>a spăla fața înseamnă a ne curăți viața de toată întinăciunea păcatului, iar a unge capul înseamnă a face mintea să strălucească de cunoștința dumnezeiască</strong> (Filoc., vol. II, p. 232).</p><p class="rtejustify">(<strong>Protosinghelul Petroniu Tănase</strong>, <em>Ușile pocăinței, meditații duhovnicești la vremea Triodului</em>, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994, p. 37)</p>
Mai mult

Articolele zilei

Pomul cunoașterii binelui și a răului – un exercițiu al ascultării

<img src="/sites/default/files/styles/img_rss/public/articol/2017/06/mere.jpg?itok=HtshCDVR" title="Pomul cunoașterii binelui și a răului – un exercițiu al ascultării / Foto: Oana Nechifor" alt="mere" loading="eager">
<p class="rtejustify">După natura sa, pomul cunoașterii binelui și a răului n-a fost cel care a adus moartea. Dimpotrivă, a fost bun, precum toate celelalte făcute de Dumnezeu, doar că l-a ales pe acesta să fie mediul prin care se va dovedi ascultarea omului față de El. În porunca cea mică a fost exprimată toată voia lui Dumnezeu despre existența omului în Rai, „iar voia lui Dumnezeu este constituția și legea cea mai desăvârșită”.</p>
2025-03-01T22:11:00
Arhiepiscopia Iașilor

1
De deschidere


pom;ascultare;neascultare;cunoașterea lui Dumnezeu;Dumnezeu;Adam
18362

<p class="rtejustify">Referitor la însăși natura pomului cunoașterii binelui și a răului, majoritatea Învățătorilor bisericești cred că el a fost adevărat precum și ceilalți pomi din Rai, pentru că Sfânta Scriptură spune: <strong>„Și a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul Raiului era pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului”</strong>. El este numit pomul cunoașterii binelui și a răului, deoarece, gustând din el, <strong>omul a descoperit binele ascultării și răul împotrivirii față de voia lui Dumnezeu</strong>.</p><p class="rtejustify">Pomul cunoașterii din Rai a fost un fel de test, o încercare, <strong>un exercițiu al ascultării sau neascultării umane</strong>. De aceea a și fost numit pomul cunoașterii binelui și a răului. Poate că această denumire i-a fost dată întrucât dădea celor care mâncau roadele lui puterea să-și cunoască propria lor natură. Această cunoaștere este bună pentru cei <strong>desăvârșiți</strong> și întăriți în contemplarea lui Dumnezeu [ἐν τῇ θείᾳ θεωρίᾳ] și pentru cei care nu se tem de cădere. Pentru că ei, nevoindu-se stăruitor în această contemplare, au dobândit o anume obișnuință. Totuși nu este bună pentru cei <strong>neîncercați </strong>și stăpâniți de dorințe pătimașe, întrucât nu sunt statorniciți în bine și sunt insuficient de întăriți în atașamentul doar de ceea ce este bun. După natura sa, <strong>pomul cunoașterii binelui și a răului n-a fost cel care a adus moartea</strong>. Dimpotrivă, a fost bun, precum toate celelalte făcute de Dumnezeu, doar că l-a ales pe acesta să fie mediul prin care se va dovedi ascultarea omului față de El. În porunca cea mică a fost exprimată toată voia lui Dumnezeu despre existența omului în Rai, <strong>„iar voia lui Dumnezeu este constituția și legea cea mai desăvârșită”</strong>. </p><p class="rtejustify">(<strong>Sfântul Iustin Popovici</strong>,<strong> </strong><a href="https://edituradoxologia.ro/dogmatica-bisericii-ortodoxe-vol-i"><em><strong>Dogmatica Bisericii Ortodoxe</strong></em></a>, volumul I, Editura Doxologia, pp. 397-400)</p>
Mai mult

Articolele zilei

Iubește omul de lângă tine și-L iubești pe Dumnezeu

Iubirea față de aproapele este o manifestare a iubirii față de Dumnezeu, când ai iubire față de Dumnezeu. Altfel, iubirea față de aproapele nu este îndrumată de porunca iubirii, ci este împlinirea unei trebuințe sufletești întâmplătoare.
Mai mult

Articolele zilei

Dragostea adevărată vindecă sufletul

Când Harul lucrează în sufletul celui ce se roagă, Dragostea lui Dumnezeu îl copleșește și el nu poate decât să suporte ceea ce resimte.
Mai mult