După ce vom părăsi starea de corp, ne vom cunoaşte mult mai adânc, vom cunoaşte mult mai în esenţă lucrurile, mult mai durabil. Ştiinţific, asta este materie, dar nu se poate spune, în esenţă, ce e materia. Păi, poţi spune că e lucru, e pământ, e nu ştiu ce, dar în esenţă ce-i materia? Pentru că acest lucru, materia, în esenţă, ce-i de fapt?

Nimeni nu poate să răspundă. Se poate spune din ce-i compusă. Din atâtea toate cele pe care le ştie fiecare om care a făcut un pic de şcoală şi care ştie că materia e compusă din diferite elemente, dar, în sine, ce-i materia nimeni nu poate răspunde. Materie şi spirit. Spirit şi materie.

Cine reuşeşte să sincronizeze aceste două realităţi cutremurătoare, acela vede cu uimire ivindu-se în faţa lui Împărăţia lui Dumnezeu, care nu este altceva decât atingerea desăvârşită a ţelului pentru care există viaţă. Acela vede în viaţa lui înmugurind lucruri nebănuite în toate ramurile: spiritual, intelectual, social şi chiar fizic.

(Înaltpreasfințitul Iustinian Chira, Convorbiri în amurg, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 114)