Spuneam odată că rugăciunea făcută în biserică este ca apa de la izvor, iar rugăciunea făcută acasă este ca apa de la robinet. Bună e şi una, şi alta. Dar apa de la izvor e mai bună. Bună şi necesară este rugăciunea individuală făcută acasă, dar mai bună şi mai puternică este rugăciunea în comunitate, în biserică, mai ales atunci când comunitatea se roagă cu putere, în linişte şi disciplină interioară, aşa cum se rugau apostolii şi cei o sută douăzeci la Rusalii, în foişorul din Ierusalim. De aceea, Mântuitorul cu drept cuvânt spune în faţa fariseilor că „(templul, adică) biserica este mai sfântă decât toate, fiindcă ea sfinţeşte tot ce se află acolo” (Matei 23, 1-19).

(Un mare mărturisitor creștin: Preotul Constantin Sârbu, Editura Bonifaciu, București, 2008, p. 269)