Suntem datori fiecăruia cu un cuvânt bun
Uite așa se creează un moment pentru folosul tău. Să ai o poziție folositoare. Dacă nu te ascultă, „Dixi et salvavi animam meam”, zice latinul, „Eu am zis și mi-am mântuit sufletul meu” (Iezechiel 3, 19-21). La Judecată, când te va întâlni, să nu-ți zică că nu i-ai spus. Pentru că toți cei cărora le spuneți ceva în numele Adevărului de credință, frații mei, toți aceștia vă vor vedea pe voi odată și le va suna în cap: „Uite, că mi s-a spus lucrul ăsta de către cutare și n-am ținut cont!”.
Ei, problema e mare, problema e peste tot, problema e întinsă cu lipsa de credință! De asta luptăm din răsputeri. Dar feriți-vă, frații mei, să nu faceți sminteli! Poate nu-l smintești atât cu vorba, cât îl smintești cu fapta. Trebuie să vă măsurați mersul, să vă măsurați programul și, mai ales, să aveți pace în familie, că asta vă ajută foarte mult. Vă ajută să creșteți foarte mult duhovnicește!
(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, p. 25)