În școlile teologice, în publicațiile teologice, se poate stărui mai mult asupra adevăratului înțeles al Libertății personale, la care lumea de astăzi ține așa de mult. Omul este cu adevărat liber nu atunci când „face ce vrea”, așa cum se crede de obicei. Această libertate anarhică, iresponsabilă este dăunătoare, și insului, și societății. Omul este cu adevărat liber numai atunci când se află în comuniune cu Dumnezeu.

De asemenea, ascultarea de Dumnezeu, împlinirea poruncilor Lui nu înseamnă o limitare a libertății personale a omului, ci este singura cale care îi aduce fericirea, pe când neascultarea de Dumnezeu este izvor de suferințe și în lumea aceasta și în viața veșnică.

(Ieromonahul Petroniu Tănase, Chemarea Sfintei Ortodoxii, Editura Bizantină, București, 2006, p. 130)