Sfântul Ioan cel Milostiv primea însutit înapoi milostenia pe care o făcea
Dacă ați cunoaște viața Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, v-ați înspăimânta! Sfântul Ioan, când s-a dus în respectiva arhiepiscopie, a întrebat:
– Cât aur are arhiepiscopia?
Și i s-a răspuns:
– Atâtea litre de aur!
– Dați-le la săraci!
Când au auzit, economii ăia au zis că îi sărăcește. Și a venit înapoi însutit față de cât a dat. Iar dădea, iar venea însutit. Totuși, economii cârteau mereu. Vezi, nu observă omul când primește, dar observă când dă. Dar venea însutit cu precizie! Este cuvânt din Scriptură. Eu nu am dreptul să mă îndoiesc de acest cuvânt: „însutit veți primi” (Matei 19, 29). Și obișnuiți-vă cu autoritatea cuvintelor din Sfânta Scriptură. Tainele Bisericii s-au făcut pe temeiul cuvintelor din Scriptură.
A venit o doamnă la arhiepiscopie să facă o donație. Și a întrebat-o Sfântul Ioan:
– Cât doriți să dați, doamnă?
– Atât!
Sfântul Ioan se aștepta să primească însutit, iar cât dădea doamna asta nu era însutit. Și a întrebat-o:
– Atât ai vrut cu adevărat să dai?
– Nu! Am vrut să dau atâta, dar când am scris suma, o mână nevăzută a șters și a scris cât dau eu acum.
Ce se întâmplase? Economii nu au dat săracilor cât a zis Sfântul Ioan. Au dat mai puțin. Și corespundea cu cât adusese femeia asta însutit. Sfântul Ioan i-a mustrat:
– Uite cine sărăcește arhiepiscopia!
Și s-a ajuns să dea câte o corabie cu aur, și veneau o sută înapoi; și s-a umplut Marea Mediterană cu corăbii pline cu aur mergând la Sfântul Ioan. Și s-a auzit glas din Ceruri:
– Să vedem, Ioane, cine este mai milostiv: tu sau Eu?
S-a verificat cu ape, cu corăbii și cu aur cuvântul Scripturii.
(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, pp. 11-12)