Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, cinstit la Catedrala Mitropolitană din Iași: „Este numit astfel pentru că a fost bun în cuget, în inimă și în sufletul său”
Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, cu Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și cu Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
Numeroși credincioși au participat în această dimineață la slujba de prăznuire a Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, cel de-al doilea ctitor al Catedralei Mitropolitane din Iași, cunoscut ca un vrednic păstor al Moldovei, părinte blând și mult milostiv față de cei aflați în nevoi.
Cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii a aparținut Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, care a evocat, pe scurt, viața și lucrarea pastorală a Mitropolitului Iosif Naniescu:
Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv era un om al rugăciunii, un om al rânduielii, care s-a străduit întreaga sa viață să pună pe primul plan grija față de suflet, să se dedice cu totul rugăciunii și să se încredințeze lui Dumnezeu. Deși era orfan de părinți, s-a bucurat de părinți duhovnicești care l-au format, care au observat darurile cu care a fost înzestrat de Dumnezeu și care l-au rânduit spre slujirea Bisericii, atât în slujirile liturgice, cât și în cele administrative.
De asemenea, trebuie amintite și calitățile sale pedagogice, deoarece era înzestrat de Dumnezeu cu multe daruri și a format generații de tineri cu multă responsabilitate, fiind foarte iubit, apreciat și respectat pentru aceste calități.
Însă cea mai de seamă calitate a acestui ierarh, vrednic de pomenire și cinstit de Biserica Ortodoxă Română ca sfânt începând cu anul 2017, este cea a milosteniei. Crescut în sărăcie și trecut prin multe greutăți și încercări, a avut o grijă aparte față de cei săraci și nevoiași. Din viața sfântului, dar și din mărturiile contemporanilor, vedem că acesta nu lăsa pe nimeni să plece nemângâiat de la el, străduindu-se să ofere fiecăruia măcar bani pentru o pâine.
Era atât de milostiv, încât își dădea și haina de pe el. De multe ori era nevoit să împrumute bani pentru a-i putea ajuta pe cei aflați în nevoi, astfel încât nimeni să nu plece mâhnit, iar el să nu aibă conștiința împovărată de păcat, știind că în aproapele îl întâlnește pe Însuși Domnul Hristos.
După cântarea Axionului, ipodiaconul Ionuț Prodan, psalt la Catedrala Mitropolitană din Iași, a fost hirotonit întru diacon de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan.
La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a adresat celor prezenți un cuvânt de binecuvântare, subliniind faptul că Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv a fost un iubitor al frumuseții dumnezeiești și un slujitor jertfelnic al Bisericii:
Este numit cel Milostiv pentru că a fost bun în cuget, în inimă și în sufletul său. Bunătatea sa a izvorât din marea credință în Dumnezeu și din marea sa iubire față de Dumnezeu, arătată prin rugăciunea din chilie și prin rugăciunea din Sfânta Biserică. A iubit frumusețea casei lui Dumnezeu, în primul rând această Sfântă Catedrală pe care a înălțat-o, iar tot ceea ce vedeți mai frumos în această Sfântă Catedrală – de la icoane și candele până la această cârjă, împreună cu alte podoabe binecuvântate ale Bisericii – se datorează generozității și iubirii de frumos ale omului milostiv și bun, Sfântul Ierarh Iosif.
Bunătatea sa s-a arătat în mod special față de săracii și studenții Iașului. Așa cum spunea părintele Dumitru Stăniloae, marele nostru teolog, Sfântul Ierarh Iosif a avut o sensibilitate sfâșietoare față de durerea celorlalți, resimțind suferința aproapelui mai mult decât propria suferință.
Și aceasta pentru că a fost un om bun, iar bunătatea lui era o prelungire a bunătății lui Dumnezeu.
Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Petru a mulțumit pentru împreuna slujire și pentru dragostea frățească:
Avem marea bucurie că suntem astăzi aici împreună, în acest loc, unde nu numai că au venit olteni, ci au venit și moldoveni din cealaltă parte. Toți suntem români, pentru că vorbim românește și ne înțelegem unii cu alții; adică suntem cu toții din aceeași plămădeală în care Dumnezeu ne-a zămislit pe noi toți. Vă mulțumim mult pentru faptul că aici sunt prezenți preoți din Mitropolia Basarabiei.
Ne bucurăm că basarabenii care au venit în țară după anii ’40, dar și alții, în timpul țarismului rusesc, au făcut lucruri frumoase aici. S-au devotat neamului românesc, iar astăzi ne bucurăm că suntem aici împreună cu acești părinți pe care îi vedeți – unii mai în vârstă, alții mai tineri –, și că lucrăm împreună.
Cine a fost Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv?
Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv (1818-1902) a fost Mitropolit al Moldovei și Sucevei (1875-1902), fiind cel care a încheiat zidirea Catedralei Mitropolitane, în anul 1886, începută de marele mitropolit Veniamin Costachi; la începerea căreia, în anul 1826, prin pronie dumnezeiască, a și fost de față la Iași, pe când era copil. Păstorind cu multă vrednicie Mitropolia Moldovei vreme de douăzeci și șapte de ani, s-a mutat la cereștile locașuri cu pace în ziua de 26 ianuarie a anului 1902. Poporul l-a numit încă de atunci „Iosif cel Sfânt și Milostiv”. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa din 5-6 octombrie 2017, l-a trecut în rândul Sfinților, statornicind ca zi de pomenire a sa, data de 26 ianuarie. Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, a avut loc în anul 2018, pe 25 martie.