vernisajul expoziției „Sacrul la feminin. De la Facerea Lumii la Rugăciunea lui Brâncuși”, organizată de Arhiepiscopia Iașilor în colaborare cu Muzeul Național de Artă al României, în cadrul SACRUM – Iași Art Festival. La eveniment a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Expoziția reunește sculptura Rugăciunea, semnată de Constantin Brâncuși, și alte lucrări și obiecte de artă care explorează tema sacrului și a reprezentării femininului în artă. Parcursul expozițional pornește de la Facerea Lumii și ajunge până la expresia artistică modernă, propunând o întâlnire între patrimoniu, credință și creație artistică. Ca un fapt inedit, obiectul de artă a părăsit pentru prima dată Muzeul de Artă și a venit pentru prima dată în Iași.

La vernisaj au participat reprezentanți ai celor două instituții muzeale implicate în organizarea expoziției. Din partea Muzeului Național de Artă al României au fost prezenți directorul general Erwin Kessler, muzeograful Iuliana Dumitrașcu și Lucreția Pătrășcanu, conservator. Muzeul Mitropolitan din Iași a fost reprezentat de Roxana Constantinescu, conservator, și de ipodiaconul Mihai Olteanu, muzeograf.

Sculptura „Rugăciune” a lui Constantin Brâncuşi a fost adusă la Iaşi pentru a omagia cei 150 de ani de la naşterea sculptorului. Cei care au propus organizarea acestei expoziţii au vrut să facă o conexiune între Cetatea Iaşiului, cetatea rugăciunii, şi rugăciunea întrupată, rugăciunea înveşnicită prin materie, prin lucrarea lui Brâncuşi. Într-un oraş al sărbătorilor, într-un an al familiei şi al femeilor creştine din calendar, s-a adus această statuie pentru a face legătură între arta devenită rugăciune şi rugăciunea pelerinilor devenită artă, a mărturisit pr. Cristian Muraru, directorul Centrului de Conservare și Restaurare a Patrimoniului de Artă Creștină RESURRECTIO.

Realizată în anii 1907–1908, sculptura Rugăciunea reprezintă un moment important în evoluția artistică a lui Constantin Brâncuși, marcând desprinderea treptată de formele clasice și orientarea către esențializarea expresiei. Lucrarea a fost concepută pentru un monument funerar, la solicitarea Elizei Stănescu, după moartea prematură a soțului acesteia.

Figura feminină îngenuncheată, redată într-o atitudine de reculegere, transmite durere, smerenie și interiorizare. Dincolo de expresia sa artistică, sculptura invită la reflecție asupra suferinței, iubirii și nădejdii, devenind un prilej de contemplare a dimensiunii spirituale a existenței umane.

Nu e vorba neapărat vorba de ortodoxie, ortodoxism. […] Ea exprimă dragostea, suferinţa, plânsul etern pentru cel iubit şi apreciat, pentru cel pierdut. E o cale spre spiritualitate, spiritualizarea vieţii, dar nu este neapărat o formă de ritual liturgic. Sculptura aceasta se bazează pe ceea ce se numeşte revenirea la spiritualitate şi la intensitatea trăirii interioare în arta modernă, a declarat Erwin Keesler, directorul general al Muzeului Naţional al României din Bucureşti.

Deși nu este o icoană sau un obiect de cult, Rugăciunea poate deveni pentru privitor o chemare la liniște și reculegere. Expusă în apropierea moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva, în perioada pelerinajului prilejuit de hramul Ocrotitoarei Moldovei, lucrarea capătă o semnificație aparte, punând în dialog expresia artistică și experiența spirituală a celor veniți la Iași.

Cum te apropii de Sfânta împărtăşanie cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, cum se apropie pelerinii de racla Sfintei Parascheva şi privirea dumneavoastră lăuntrică se aşază în faţa „Rugăciunii” lui Brâncuşi. Un „mulţumesc!” din toată inima, lui Dumnezeu, în primul rând, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Maici, pentru rugăciunile Sfintei Parascheva, pentru rugăciunilor atâtor sfinte care au fost aşezate pe pereţii acestui muzeu, Dumnezeu a găsit oameni care să se aplece cu răbdare, cu pricepere, în cadrul unor evenimente organizate în cadrul „SACRUM Iaşi Art Festival”, toate aşezate în jurul Sfintei Parascheva şi a pelerinilor. Mulţumesc pentru efortul făcut, curajul şi încrederea pentru noi, începători în cele ale muzeelor, şi a fost posibilă aducerea „Rugăciunii” lui Brâncuşi şi a alte înfăţişări, reprezentări ale „Sacrului la feminin”, cea mai veche statuetă din expoziţie fiind de 7000 de ani, a mărturisit Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan.

Prin diversitatea exponatelor și tematica abordată, expoziția propune o reflecție asupra modului în care sacrul și reprezentarea femininului au inspirat creația artistică de-a lungul timpului. Totodată, aceasta oferă pelerinilor și vizitatorilor oportunitatea de a descoperi patrimoniul artistic într-un spațiu de întâlnire între cultură, credință și spiritualitate.

Expoziția „Sacrul la feminin. De la Facerea Lumii la Rugăciunea lui Brâncuși” face parte din programul SACRUM – Iași Art Festival, desfășurat în perioada 4–30 octombrie.