Să sfințim locul de muncă și să purificăm dragostea!
Ar trebui să încercăm să sfințim locul de muncă și să purificăm dragostea – chiar și dragostea „lumească”. Când purificăm iubirea și o păstrăm limpede și nerafinată, fără secrete – care vor fi dezvăluite într-o zi – și spunem: „Voi lucra ca o servitoare”, dar o facem ca și cum am fi profesori universitari (pentru că orice am lucra este sfânt, de la măturător, până la rangul de înalt oficial), atunci suntem pe drumul cel bun.
Îmi amintesc bucuria pe care am simțit-o când trei măturători de stradă au bătut la ușa mea în ziua de Anul Nou. I-am văzut ca pe cei trei magi, i-am salutat și i-am servit cu primele chifle zaharisite tradiționale. După ce au plecat, am spus:
– Doamne, copiii Tăi tocmai au plecat.
Înțelegeți? Mare este bucuria pe care o simte omul atunci când se identifică cu cei pe care oamenii îi consideră pe rangul cel mai de jos din lume. Și eu am avut locuri de muncă pe care nici nu vi le-ați putea imagina. Și bucuria mea a fost mare.
(Maica Gavrilia, Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, Giurgiu, 2014, pp. 450-451)