Să alergăm la mama noastră, Biserica!
Biserica este mama creştinilor pentru că i-a născut a doua oară din apă şi din Duh, i-a hrănit şi-i hrăneşte cu Cuvântul lui Dumnezeu, care-i pâinea îngerilor şi a sufletelor creştineşti, curăţă de păcate prin Taina Pocăinţei adevărate, însoţită de Sfânta Spovedanie, canonisire sau facerea roadelor vrednice de pocăinţă şi împărtăşirea, cu bună pregătire, cu Dumnezeieştile Taine.
Astfel, precum copiii aleargă cu toată încrederea şi dragostea în braţele mamei lor trupeşti folosindu-se; aşa şi creştinii trebuie să alerge cu toată încrederea şi dragostea în braţele mamei lor spirituale – Biserica – pentru a se hrăni, îndulci şi îndestula de cereştile bunătăţi vremelnice şi veşnice. „Biserica – adevereşte Dumnezeiescul Hrisostom – este maica tuturor fiilor ei bine-credincioşi şi drept-slăvitori. Ea pe aceştia îi primeşte la sine şi îşi întinde sânurile sale la cei străini. Cine nu are Biserica de mamă, nu are nici pe Dumnezeu de Tată”.
(Protosinghelul Nicodim Măndiţă, Cum să ne purtăm în Sfânta Biserică, Editura Agapis, Bucureşti, 2006, p. 11)