Domnul a spus: „Cereți și vi se va da; căutați și veți afla... Sau cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră? Sau de-i va cere pește, oare îi va da șarpe? Deci, dacă voi, răi fii tui, știți să dați daruri bune fiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El” (Matei 7, 9-11). Prin asemenea cuvinte, Domnul sădește în noi nădejdea și siguranța că rugăciunile noastre către Dumnezeu vor fi împlinite.

Ne întrebăm: dacă Domnul Iisus împlinește rugăciunile oamenilor păcătoși, atunci poate El să-și întoarcă fața Sa de la Preacurata Maica lui, când Ea aduce rugăciuni pentru noi, păcătoșii, la scaunul Lui? În plus, aceste rugăciuni ale Ei sunt neadormite, neîncetate.

La acestea trebuie să adăugăm că în vedenia avută de Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, Maica Domnului s-a arătat rugându-se cu lacrimi către Dumnezeu. Maica Domnului se roagă așa lui Dumnezeu, pentru că ne iubește foarte mult. Eu iubesc foarte mult neamul creștinesc, a spus Ea în vedenie unui bineplăcut al lui Dumnezeu, iar acest neam creștinesc, creștinii ortodocși, petrec mereu în păcate, petrec mereu în tot felul de necazuri și pericole de moarte, având nevoie de mijlocirea neadormită a Maicii Domnului pentru ei, în fața Scaunului lui Dumnezeu.

(Sfântul Ierarh Serafim (Sobolev) Făcătorul de minuni din Sofia, Predici, Editura Adormirea Maicii Domnului, București, 2007, pp. 49-50)