La post este aşa: fiecare posteşte cât poate, cu binecuvântarea duhovnicului, după rânduiala mănăstirii. Dar la rugăciune nu vom zice aşa: Fiecare cât poate, ci fiecare să se silească să se roage neîncetat.

Apostolul Pavel, lumina lumii, gura lui Hristos, vasul alegerii, ai auzit ce spune? Neîncetat să vă rugaţi! Duhul Sfânt, prin prorocul David, ne învaţă: „Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea”.

Ai văzut ce spune Duhul Sfânt despre rugăciune în psalmul 102? „În tot locul stăpânirii Lui binecuvintează suflete al meu pe Domnul”. Ai văzut că rugăciunea nu-i condiţionată nici de loc, nici de timp? În tot locul şi în toată vremea suntem datori să ne rugăm.

(Arhimandritul Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 243)