Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Când noi ne înrăim și viclenim împotriva altora, atunci împotriva noastră ne ascuțim singuri sabia și ne aducem mult mai multă vătămare nouă înșine decât altora”.

Mulți ajung, din pricina înrăirii, până la atâta nebunie și orbire, că preferă să se păgubească pe ei înșiși decât să rămână nerăzbunați. „Eu, spune, voi pieri, însă îl voi zdrobi!”... Ce vorbești întru mânia ta, sărmană și oarbă făptură? Chiar tu însuți vrei să pieri, numai ca să piară fratele tău, pentru care Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit? Ia seama cine și al cărui duh lucrează în tine! Nu cumva duhul aceluia care și pe sine s-a pierdut, și pe protopărinții noștri i-a pierdut, și împreună cu ei și pe noi? Diavolul întotdeauna insuflă răul ca să ne piardă. Hristos vrea să te mântuiești și tu, și el (fratele tău); iar tu vrei să te pierzi și pe tine, și pe acela. Însă ia seama împotriva cui te înalți și te înarmezi. Hristos spune: Cine nu este cu Mine este împotriva mea! (Matei 12, 30).

(Arhimandrit Serafim Alexiev, Vrajbă și împăcare, traducere din limba bulgară de Gheorghiță Ciocioi, Editura Sophia, București, 2006, pp. 33-34)