Fiecare post este o așteptare. În timpul Postului Mare așteptăm, încordați în întunericul crepuscular, momentul de străfulgerare, de sclipire a minunii Învierii Domnului. O așteptare plină de frământare, împlinită printr-o bucurie nespusă, ce înseamnă nu doar începutul unei noi, eterne vieți, ce ni se deschide cu putere nouă, profunzime nouă, ci și începutul unei noi vocații umane.

Devenim făptură nouă, trimisă într-o lume păcătoasă, orfană, pentru a vesti aici nu doar venirea Domnului, ci și biruința Sa; pentru a vesti nu doar plinirea așteptării, ci și că așteptarea s-a încheiat și totul ne este deschis înainte.

(Antonie Bloom, Mitropolitul Surojului, Despre întâlnirea cu Dumnezeu, traducere de Mihai Costiș, Editura Cathisma, București, 2007, pp. 5-6)