Înainte de a pune întrebarea concretă a modului „cum” anume ţinem postul, trebuie să fi dat un răspuns la întrebarea „pentru ce” anume facem asta? Care e motivul său? Pentru Părinţii pustiei, acest lucru era atât de la sine înţeles, încât nici nu-şi mai puneau această întrebare în mod explicit. Într-un scurt text citat deja anterior, avva Evagrie atinge limpede această temă:

„Postirea să-ţi fie cât îţi stă în putere înaintea Dom­nului”.

Postitul care nu se face „înaintea Domnului” nu va putea vindeca răul fundamental care l-a alungat pe om „de la faţa lui Dumnezeu” (Facerea 3, 8). De aceea, postirea înseamnă, îna­inte de orice altceva, întoarcere la Dumnezeu. Ca expresie a unei astfel de întoarceri fundamentale la Dumnezeu înţelege şi Scriptura postul, până acolo încât profetul Isaia declară că un post doar trupesc, fără întoarcerea inimii, este cu desăvârşire de prisos (Isaia 58, 1-6). Într-o lume secularizată, în care omul şi „nevoile” sale (fireşte de natură materială) contează drept măsură absolută a tuturor lucrurilor, acest adevăr poate apărea multora foarte dureros. Atât de dureros, încât nu suntem pregătiţi să-l acceptăm. Şi totuşi numai Cel care este El însuşi Adevărul ne poate face liberi de îndrăgostirea noastră disperată de noi înşine şi liberi pentru o împlinire autentică a foa­mei de nepotolit după absolut care există în fiecare om.

Pentru această întoarcere la Dumnezeu nu există reţete general valabile. Pentru omul fără Dumnezeu al epocii moderne, întoarcerea poate consta mai întâi în luarea în considerare ca atare a întrebării dacă nu cumva omul nu este cu mult mai mult decât „hrană şi îmbră­căminte” (Matei 6, 25). Ea poate începe prin căutarea de oameni care – în trecut sau în prezent – au dat deja pentru ei înşişi răspuns la această întrebare. Cine vrea să se lase „găsit”, acela chiar va fi găsit, întrucât Dumnezeu îşi doreşte mântuirea noastră infinit mai mult decât putem noi înţelege vreodată.

(Ieroschimonahul Gabriel Bunge, Gastrimargia sau nebunia pântecelui — ştiinţa și învăţătura Părinţilor pustiei despre mâncat şi postit plecând de la scrierile avvei Evagrie Ponticul, traducere pr. Ioan Moga, Editura Deisis, Sibiu, 2014, pp. 104-105)