Pe măsura smereniei, Duhul Sfânt te ridică. Un sfânt părinte spune aşa: „Vei trânti şi vei fi trântit.” Nu trebuie să te trântească; să-l trânteşti trebuie. Şi cum poţi să-l trânteşti? Cu „Doamne Iisuse...” şi cu smerenia. Duhul Sfânt îl trânteşte, nu noi... Dar tot prin noi, diavolul face invers: tot prin noi huleşte pe Dumnezeu; şi tot prin noi Duhul Sfânt pedepseşte pe diavol.

A venit cineva să-l învăţ rugăciunea inimii şi i-am zis aşa: întâi trebuie răstignirea şi pe urmă învierea. Cât timp mintea-i robită de cele cinci simţiri, nu putem câştiga rugăciunea inimii; şi pe măsură ce ne smerim, Duhul cel Sfânt se lasă simţit.

(Părintele Proclu Nicău, Lupta pentru smerenie și pocăință, Editura Agaton, Făgăraș, 2010, p. 32)