Fecioria are mare însemnătate înaintea lui Dumnezeu. Sfânta Fecioară s-a învrednicit să fie Maica Fiului lui Dumnezeu mai presus de fire şi, rămânând pururi Fecioară, e numită Preasfântă. Totuşi nu toată fecioria este bună şi de lăudat, precum se vede din ceea ce a zis Domnul Însuşi în Evanghelie despre cele zece fecioare: „Cinci dintre ele erau înţelepte, iar cinci nebune” (Matei 25, 2), adică cele neînţelepte păstrau doar fecioria cea dinafară, iar pe dinăuntru se întinau prin cugete necurate şi mai erau biruite şi de alte patimi – iubire de arginţi şi trufie, zavistie şi ură, mânie şi ţinere de minte a răului şi îndeobşte de neînfrânare...

Pentru acest fapt, Domnul îi şi ceartă pe unii ca aceştia în Evanghelie: „Amin zic vouă, că vameşii şi desfrânatele care se pocăiesc, merg mai înainte de voi întru Împărăţia lui Dumnezeu” (Matei 21, 31); iar cei ce sunt părelnici „fii ai Împărăţiei vor fi goniţi întru întunericul cel mai dinafară” (Matei 8,12).

(Sfântul Ambrozie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 139)