De-ți vine la vremea rugăciunii silă, lene, vlăguire, cunoaște că-s de la draci, și o veche ispită. Căiește-te și roagă-L pe Domnul să te ierte pentru neputința ta.

Iarăși, de-ți fuge mintea și nu mai știi ce spui la rugăciune, nu te lăsa de ea. Nu-i face dracului pe plac. Vezi-ți de rugăciune, că spune în Pateric: „chiar de nu pricepi cuvântul, îl pricepe dracul și se teme”. Fără osteneală nu e rugăciune.

(Jean-Claude Larchet, Ține candela inimii aprinsă. Învățătura părintelui Serghie, Ed. Sophia, București, 2007, p. 112)