Cred, mărturisesc, cinstesc, slujesc şi mă închin lui Dumnezeu cel Unul în Treime şi Treime întru Unime; nici amestecând persoanele, nici împărţind fiinţa. Căci alta este persoana Tatălui, alta a Fiului şi alta a Duhului Sfânt, dar Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt aceeaşi dumnezeire, aceeaşi slavă, aceeaşi mărire. Tatăl la fel ca Fiul, la fel ca Sfântul Duh. Necreat este Tatăl, necreat este Fiul, necreat Sfântul Duh.

Necuprins este Tatăl, necuprins este Fiul, necuprins Sfântul Duh. Veşnic este Tatăl, veşnic este Fiul, veşnic Sfântul Duh. Nu sunt trei veşnici, ci Unul Veşnic, nu sunt trei necreaţi, ci Unul necreat, nu sunt trei necuprinşi, ci Unul necuprins. Asemenea, atotputernic este Tatăl, atotputernic Fiul, atotputernic şi Sfântul Duh, dar nu trei atotputernici, ci Unul atotputernic. Astfel Dumnezeu este Tatăl, Dumnezeu este Fiul, Dumnezeu este şi Sfântul Duh, dar nu sunt trei dumnezei, ci Unul Dumnezeu.

Tot așa Domn este Tatăl, Domn Fiul, Domn şi Sfântul Duh, dar nu trei Domni, ci Unul Domn. Că precum în chip unic mărturisesc pe fiecare persoană Dumnezeu şi Domn, nevoit sunt datorită adevărului creştinesc să nu spun trei Dumnezei sau trei Domni, alăturându-mă soborniceştii evlavii. Tatăl nici făcut nu este, nici zidit, ci nenăscut. Fiul nu este nici făcut, nici zidit, ci este născut din Tatăl. Duhul Sfânt nici făcut nu este, nici zidit, ci din Tatăl este purces. Căci un Tată este, nu sunt trei Taţi. Un Fiu, nu trei Fii. Un Duh Sfânt, nu trei Duhuri Sfinte. Şi în Treimea aceasta nu este Unul mai întâi şi Unul mai pe urmă, Unul mai mare şi Unul mai mic, ci cele trei persoane sunt împreună veşnice şi deopotrivă.

Încât întru toate, cum s-a spus, cinstesc, slujesc şi mă închin şi Unimii întru Treime şi Treimii întru Unime. Iar acest Dumnezeu, Treimea cea Sfântă, a făcut din nimic, doar cu cuvântul, cerul şi pământul şi toate cele văzute şi nevăzute. Aceasta cuget despre Sfânta Treime.

(Avva Filothei Zervakos, Mărturisirea credinţei ortodoxe, Editura Bunavestire, 2003; p. 8-9)