Maica Domnului e ca un Rai. Când avem legătură cu Maica Domnului în conștiința noastră, în gândurile noastre, în simțirile noastre, e ca și când am fi intrat în Rai. E o bucurie de Rai de-a fi în legătură sufletească cu Maica Domnului!

Pe Maica Domnului o numim „Rai cuvântător”, „Rai de taină”. Bucuria din legătura cu Maica Domnului este o trăire a Raiului.

Mi-aduc aminte, a fost odată la noi la mănăstire o împrejurare mai grea, și mama a zis: „Apoi, dacă nu mai poți sta aici, să vii acasă, că doar tu ai unde veni”. E ceva atât de înduioșător... Vedeți ce înseamnă inima de mamă? Nu te lasă niciodată. Te lasă alții, nu te vor, te ocolesc, te resping, te marginalizează, te împing, te asupresc. Așa ceva nu poate face mama! Pot face străinii, dar cine are inimă de mamă, nu poate.

„Apoi tu, dacă nu mai poți sta aici, să vii acasă, că doar tu ai unde veni...” Dacă mama cea pământească poate face așa ceva, gândiți-vă la Maica Domnului! Maica Domnului să ne părăsească vreodată? Se poate cumva să ne părăsească Maica Domnului? Nu se poate! De ce nu se poate? Pentru că este mamă, pentru că are inimă de mamă. Noi zicem „Maica Domnului” ca și când am zice un titlu. Or, noi trebuie să știm că Maica Domnului este mamă. Și nu este mamă numai pentru Domnul Hristos, este mamă pentru toți cei care vrem s-o avem de mamă. „Tu, dacă nu mai poți sta aici, să vii acasă, că ai unde veni...” Apoi, să știți că Maica Domnului zice tot așa către noi!

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniți de luați bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, p. 82)