La starea nepătimirii se ajunge prin desăvârșită ascultare
Vă spun cu convingere: Monahul care face desăvârșită ascultare ajunge la starea de nepătimire nu numai duhovnicește, ci și trupește. Atenție totuși, nu ascultare schimb pe schimb. Cum s-a întâmplat odată că un gheronda i-a spus unui ucenic să facă ceva dulce și acela i-a răspuns: Nu voi face niciun dulce dacă nu-mi vei da papuci. Astfel a lepădat călugăria.
Mult ne ajută în viața noastră duhovnicească ceea ce ne-a predat nouă sfântul Teodor Studitul: În fiecare seară monahul când se duce să se culce să se cerceteze pe sine cum a petrecut ziua. Și dacă va găsi vreo greșeală ziua următoare să n-o mai repete. Și dacă o repetă, iarăși să se lupte să n-o mai facă. E adevărat că doctorul trebuie să cerceteze bolnavul, dar tot așa și bolnavul trebuie să se cerceteze pe sine. Nu numai gheronda trebuie să te cerceteze pe tine, ci și tu trebuie să te cercetezi. Credeți-mă, când omul face ascultare o așa de mare dulceață au gândurile, încât ajungi să spui: Nu vreau altceva mai mult. Lucrul acela pe care îl doresc acum îl voi găsi în Rai.